Un nou episod de super El Niño ar putea depăși toate recordurile anterioare de temperatură globală, conform specialiștilor. Modelele de prognoză indică un impact semnificativ asupra climei, agriculturii și securității alimentare.
Meteorologii monitorizează fenomenul El Niño în Oceanul Pacific tropical, unde datele recente sugerează un episod extrem de puternic, cu riscuri de temperaturi record. Regiunea Niño3.4 este crucială pentru evaluarea acestei situații, deoarece se analizează media temperaturii apei de suprafață pe o perioadă de trei luni, în comparație cu istoricul.
Un El Niño puternic este definit de o creștere de peste 1,5 grade Celsius în această zonă. Modelele de prognoză de la instituții precum ECMWF, NOAA și Biroul Australian de Meteorologie susțin că există o probabilitate mare ca temperatura să depășească 2,5 grade Celsius până în toamnă, un prag care ar marca un eveniment istoric.
Prognozele din Australia sugerează o dezvoltare a unui El Niño extrem de puternic în a doua jumătate a anului 2026, cu unele estimări care indică o încălzire ce ar putea depăși 3 grade Celsius, depășind recordul de 2,7 grade Celsius din 1877. Fenomenul din 1877 a avut un impact devastator, provocând secete și foamete în Asia, Brazilia și Africa, dar și inundații în Peru.
Cel mai recent episod considerat „foarte puternic” a avut loc între 2015 și 2016, când temperatura medie în zona Niño3.4 a crescut cu 2,4 grade Celsius. Acumularea de căldură în estul Pacificului contribuie la creșterea temperaturii globale, efectul tipic al unui El Niño fiind estimat la aproximativ 0,2 grade Celsius suplimentar la nivel mondial.
Liz Stephens, profesor de risc climatic la Universitatea Reading, a menționat că anul următor ar putea aduce noi recorduri de temperatură globală, în cazul în care fenomenul actual devine un El Niño extrem de puternic. După episodul din 2023-2024, planeta a experimentat deja cel mai călduros an din istorie.
Inundațiile sunt frecvente în anumite regiuni, cum ar fi nordul Peru și sudul Ecuador, dar și în estul Africii și sudul Americii de Nord. Pe de altă parte, El Niño reduce formarea furtunilor tropicale în Atlantic, iar meteorologii prevăd un sezon de uragane mai slab decât media obișnuită.
Reducerea precipitațiilor ar putea duce la secetă în diverse zone, cum ar fi America Centrală, unde se estimează o criză de apă. De asemenea, riscurile de incendii de vegetație și secetă cresc în Australia, Indonezia și nordul Braziliei, având posibile efecte negative asupra agriculturii și stocurilor alimentare globale.
Creșterea probabilității unui super El Niño și efectele sale asupra climei globale sunt analizate în contextul unei încălziri globale care atinge noi valori record.
