În România, 72,8% dintre companii nu intenționează să inoveze, o situație alarmantă comparativ cu media Uniunii Europene, care este de 31%. Aceasta este concluzia unei analize recente realizate de Ruxandra Cibu Deaconu, bazată pe datele din European Innovation Scoreboard 2026, publicat de Comisia Europeană luna trecută.
România se situează pe locul patru în Uniune în ceea ce privește accesul la internet de mare viteză, însă ocupă ultimul loc în privința performanței generale în domeniul inovării. Deși țara dispune de o infrastructură solidă și de un număr considerabil de absolvenți în domeniul științelor și ingineriei, întrebarea rămâne: ce se întâmplă cu ideile inovatoare după ce sunt generate?
Recent, Cibu Deaconu a discutat cu Ion-Gheorghe Petrovai, cofondator și director de inovare la FreshBlood HealthTech, despre provocările cu care se confruntă startupurile românești în domeniul sănătății. Trei întrebări esențiale au fost discutate: cum ajung soluțiile validate din centrele medicale în alte unități, cine se ocupă cu evaluarea acestora și ce criterii sunt folosite, precum și cine le achiziționează în cazul în care cumpărătorul este o instituție publică.
În prezent, succesul inițiativelor depinde în mare măsură de determinarea fondatorilor și de receptivitatea medicilor sau managerilor, neexistând un parcurs standardizat. Un exemplu relevant este aplicația Medical Pilot, care măsoară calitatea în endoscopia digestivă; deși a fost dezvoltată cu investiții substanțiale și a obținut certificări internaționale, integrarea sa în sistemul public depinde de circumstanțe favorabile.
Un raport al Băncii Mondiale din 2022 a evidențiat că firmele mici depun oferte pentru 35% dintre contractele de achiziții publice, dar câștigă doar 5% dintre acestea. Startupurile inovatoare sunt adesea tratate ca întreprinderi mici obișnuite, deși au nevoi distincte. Printre recomandările raportului se numără crearea unui punct instituțional unic pentru startupuri și reformarea procesului de achiziție publică, cu un buget estimat de 400.000 de euro.
În România, achizițiile de inovare reprezintă 8,1% din totalul achizițiilor publice, sub media europeană de 10,5%. Ruxandra Cibu Deaconu intenționează să aducă aceste aspecte în discuție la o viitoare dezbatere în Parlament, subliniind că nu este suficient să se ceară spitalelor să măsoare calitatea fără a le oferi instrumentele necesare. Ecosistemul de health tech din România a depășit o sută de startupuri, dar întrebarea rămâne: câte dintre acestea au reușit să ajungă în spitale publice?
