România se află în ultimele două săptămâni ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu un termen-limită stabilit pentru 31 august 2026. În această perioadă critică, autoritățile sunt sub presiune pentru a finaliza proiectele de infrastructură, sănătate și educație, având la dispoziție 7,57 miliarde de euro dintr-un buget total de 20,1 miliarde de euro.
Conform datelor disponibile, din cele peste 15.000 de proiecte active, aproximativ 4.500 nu au fost încă recepționate. Provocarea principală nu mai este organizarea licitațiilor, ci finalizarea procedurilor administrative, cum ar fi întocmirea documentelor necesare și înregistrarea în sistemul electronic.
Pentru a preveni pierderile financiare din cauza întârzierilor, a fost introdus un mecanism de recepție parțială excepțională, care permite decontarea lucrărilor finalizate, cu condiția ca lucrările auxiliare să nu depășească 5% din valoarea totală a contractului.
Printre investițiile prioritare se numără tronsoanele din autostrada A7, modernizările feroviare pe rutele Arad-Timișoara-Caransebeș și Cluj-Episcopia Bihor, precum și achiziția de echipamente pentru spitale și creșe.
Plățile din cadrul PNRR depind, de asemenea, de adoptarea unor reforme legislative aflate în discuție în Parlament. Recent, a fost depusă o cerere de plată de 2,84 miliarde de euro, ce include 75 de ținte și jaloane. Specialiștii prevăd trei scenarii pentru finalizarea PNRR, variind de la pierderi minime la peste 2,5 miliarde de euro, în funcție de succesul adoptării reformelor necesare.
