România a intrat într-o perioadă fără energie nucleară, după ce reactorul 2 al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost oprit pe 13 august 2026. Această oprire se alătură închiderii reactorului 1, care a avut loc la sfârșitul lunii iulie din cauza debitului scăzut al Dunării.
Astfel, țara a pierdut aproximativ 20% din producția totală de energie electrică, având în vedere că fiecare reactor are o capacitate de 700 MW. Ministerul Energiei a anunțat că deficitul de energie va fi compensat prin surse alternative, inclusiv energie eoliană, centrale pe cărbune și importuri din piețele regionale.
Conform unui comunicat al ministerului, estimările pentru următoarea săptămână sugerează o producție eoliană medie de 525 MW, cu variații între un maxim de 1.560 MW și un minim de 100 MW. De asemenea, producția de la Complexul Energetic Oltenia și Hidroelectrica va ajuta la acoperirea deficitului existent.
Directorul centralei, Romeo Urjan, a declarat că repornirea reactorului nu este prevăzută în următoarele 10 zile, având în vedere prognozele privind scăderea continuă a nivelului Dunării. El a subliniat că nu există motive de panică, asigurând consumatorii că alternativele energetice sunt disponibile.
Pe de altă parte, Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a menționat că o oprire prelungită ar putea duce la creșteri ale facturilor pentru consumatorii industriali și marii furnizori de energie, care vor trebui să recurgă la achiziții de pe piața electricității. Efectele asupra costurilor vor fi mai evidente dacă situația se va prelungi, dar pentru o întrerupere de 10 zile, impactul ar putea fi limitat.
În prezent, România dispune de o capacitate de import de aproximativ 4.000 MW, ceea ce îi permite să facă față cererii de energie. Conform datelor recente, consumul de energie a fost de 6.662 MW, iar producția de 5.908 MW.
