România se află în fața unor provocări semnificative în sectorul energetic, în contextul în care centrala nucleară de la Cernavodă rămâne oprită, iar importurile de energie cresc considerabil. Guvernul a decis să extindă starea de alertă energetică pe o perioadă suplimentară de 30 de zile pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie.
Una dintre problemele majore este scăderea debitului Dunării, care ar putea ajunge la numai 1.185-1.200 metri cubi pe secundă în primele săptămâni din octombrie. Acest lucru afectează grav funcționarea sistemului de răcire al centralei nucleare, având în vedere că perioada 15-22 octombrie este considerată critică.
În prezent, ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, ceea ce înseamnă că România ar putea fi nevoită să importe aproape 2.000 MW în perioadele de consum maxim. Aceasta ar putea duce la creșterea prețurilor pentru consumatori, în condițiile în care producția din surse regenerabile este de asemenea estimată să scadă.
Guvernul a autorizat activarea unor grupuri energetice aflate în rezervă și utilizarea unor unități care funcționează pe combustibili alternativi, dar dacă situația se înrăutățește, se pot institui restricții de consum pentru anumite categorii de utilizatori. Astfel, autoritățile ar putea decide oprirea exporturilor de energie.
Costurile pentru energia achiziționată au crescut, iar prețurile pot ajunge la 1,9 lei/kWh sau chiar mai mult, în funcție de furnizor. Experții din domeniu subliniază că această situație este un handicap semnificativ pentru România, având în vedere complexitatea provocărilor din sectorul energetic.
Se estimează că reactoarele de la Cernavodă ar putea reintra în funcțiune în jurul jumătății lunii octombrie, în funcție de condițiile de debit ale Dunării. Până atunci, România se va baza pe alte surse de energie și pe importuri.
