România se confruntă cu o creștere semnificativă a prețurilor alimentelor și băuturilor nealcoolice, ocupând locul trei în Europa, conform unei analize realizate în 26 de state europene. Între august 2021 și august 2026, prețurile acestor produse au crescut cu 53%, fiind depășite doar de Ungaria (57%) și Bulgaria (54%).
În Uniunea Europeană, media creșterii prețurilor a fost de 34% în aceeași perioadă. Cea mai mică creștere a fost înregistrată în Cipru, cu 21%, în timp ce Elveția a raportat o creștere de numai 5%. De asemenea, Turcia a avut o scumpire drastică de 752% din cauza inflației și devalorizării lirei.
Analiza subliniază că, în majoritatea țărilor europene, salariile minime au crescut mai rapid decât prețurile alimentelor. Totuși, în Malta, angajații cu salariul minim pot cumpăra cu 6% mai puține alimente comparativ cu acum cinci ani. Aceleași tendințe au fost observate și în Spania și Franța, unde puterea de cumpărare a scăzut cu 5% și, respectiv, 4%.
În România, salariul minim a crescut semnificativ, ceea ce a dus la o îmbunătățire a puterii de cumpărare. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Serbia și Muntenegru, cu 37%, iar România, Croația, Albania, Ungaria, Bulgaria și Lituania au avut creșteri de peste 20%.
Impactul războiului din Ucraina a amplificat deja tendințele ascendente ale prețurilor, influențând costurile energiei, îngrășămintelor și transportului. Aceasta a condus la o creștere a prețurilor alimentelor în marile economii ale UE, cum ar fi Franța (25%), Italia (30%), Germania (34%) și Spania (35%). Salariile minime brute au crescut cu 46% în Germania, 29% în Spania și 20% în Franța.
În concluzie, simpla comparație între creșterea salariului minim și scumpirile alimentelor poate fi înșelătoare, iar analiza cantității de alimente ce pot fi achiziționate oferă o imagine mai clară asupra puterii de cumpărare în contextul inflației.
