România se confruntă cu riscul de a fi retrogradată la categoria „junk” de către S&P Global, în urma instabilității politice și a creșterii rapide a datoriei publice. Agenția va revizui ratingul de credit al țării pe 2 octombrie 2026, într-un context marcat de blocaje politice și presiuni asupra calificativului suveran.
În prezent, România se află la limita inferioară a categoriei pentru investiții, având un rating BBB- și o perspectivă negativă. Analiștii au subliniat că decizia S&P va influența costurile de împrumut pentru stat, companii și populație. Riscul de retrogradare este mai mare ca niciodată, având în vedere că România se află pe cea mai joasă treaptă din categoria „investment grade”.
Instabilitatea politică a fost accentuată după ce premierul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în Parlament, continuând o criză politică de cinci luni. Aceasta a dus la deprecierea leului și la creșterea randamentelor obligațiunilor pe termen lung. Pe piețele internaționale, swapurile de credit pe cinci ani sugerează deja o retrogradare de două trepte, până la „BB”, din cauza îngrijorărilor legate de creșterea rapidă a datoriei și a tensiunilor politice.
Analiștii consideră că, deși au fost înregistrate unele îmbunătățiri în finanțele publice, acestea nu sunt suficiente pentru a elimina riscul de retrogradare. Probabilitatea ca S&P să reducă ratingul României este estimată la 25%. Experții atrag atenția că o abatere de la planul de reducere a deficitului ar putea declanșa o retrogradare rapidă.
România a reușit să evite o retrogradare în iulie, când Fitch a menținut ratingul în categoria investițională. Toate agențiile de rating solicită un buget pe 2027 care să includă reduceri suplimentare ale deficitului. Deși deficitul bugetar consolidat a scăzut la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, Banca Națională avertizează că ritmul de acumulare a datoriei este alarmant, iar costurile cu dobânzile au crescut considerabil.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat necesitatea menținerii consolidării fiscale, în contextul în care criza politică prelungită ar putea face ratingul României vulnerabil. O retrogradare ar putea declanșa vânzări forțate de obligațiuni și ar complica și mai mult finanțarea statului.
