Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat informații relevante despre structura Securității în România în anul 1988, oferind o imagine detaliată a aparatului represiv din perioada regimului Ceaușescu.
Conform datelor, Securitatea avea în total 14.629 de angajați la acea dată, cu predominanța bărbaților în funcții de conducere. În cadrul acestui număr, 8.760 lucrau în aparatul central și în Trupele de Securitate, în timp ce 5.869 erau angajați în structurile teritoriale.
La nivel național, județul Sibiu avea o structură de 144 de cadre, dintre care 119 erau bărbați și 25 femei, poziționându-se pe locul 17 la nivel național, inclusiv Bucureștiul, și pe locul 16 între județe.
Comparativ cu alte județe, Sibiul avea mai puțini securiști decât Brașov, Cluj, Hunedoara, Mureș sau Arad, dar mai mulți decât Maramureșul și alte județe cu efective sub 130 de angajați. De exemplu, Brașovul avea 212 cadre, în timp ce Constanța deținea cea mai mare structură cu 285 de cadre.
Aparatul Securității era organizat în trei mari componente: aparatul central din București, Trupele de Securitate și structurile teritoriale din județe. La nivel central, existau 6.023 de cadre, iar Trupele de Securitate numărau 2.737 de cadre.
Structurile erau împărțite pe direcții cu atribuții specifice, cum ar fi Direcția I pentru informații interne și Direcția a III-a pentru contraspionaj. Aceste date subliniază amploarea și complexitatea aparatului de represiune al regimului, precum și distribuția acestuia la nivel național.
