Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) aduce modificări semnificative în procesul de autorizare a lucrărilor, inclusiv în zonele protejate și în cazul monumentelor istorice. Pe 11 septembrie, specialiști din domeniu s-au reunit în Sibiu pentru a discuta provocările generate de aceste reglementări recente și nevoia de clarificări legislative.
Evenimentul a fost organizat de Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, ediția a XXXIV-a, și a reunit arhitecți, oficiali locali și experți în patrimoniu.
Intrarea în vigoare a Legii 169/2026, care instituie Codul CATUC, a stârnit întrebări legate de compatibilitatea noilor reglementări cu legislația de protecție a patrimoniului imobil. Un punct central al discuției a fost identificarea lucrărilor care pot beneficia de proceduri simplificate în cazul monumentelor istorice.
Printre intervențiile admise se numără lucrări de reparație și conservare, menținând caracteristicile originale ale clădirilor. Totuși, specialiștii au subliniat că intervențiile complexe necesită avize suplimentare conform legii.
Un alt subiect de interes a fost instalarea panourilor fotovoltaice pe clădiri din zone protejate. Conform declarațiilor unor experți, noul Cod nu permite amplasarea acestor panouri fără autorizație în zonele de protecție, ceea ce poate complica situația pentru proprietarii care doresc să adopte soluții de energie verde.
Critici severe au fost aduse și protecției patrimoniului local, fiind menționate cazuri în care imobilele istorice au fost dezmembrate contrar legii. Un exemplu a fost adus în discuție cu referire la o clădire din Piața Aurarilor, care a suferit modificări neautorizate.
În plus, dezbaterea a scos în evidență impactul utilizării materialelor moderne asupra clădirilor tradiționale, cum ar fi polistirenul, care a fost numit „moartea cărămizii vechi”. Aceste transformări au ridicat îngrijorări în rândul specialiștilor cu privire la conservarea caracteristicilor arhitecturale originale.
Birocrația excesivă a fost identificată ca o problemă majoră, cu un volum mare de documentație necesară pentru obținerea avizelor. Participanții au sugerat digitalizarea proceselor pentru a eficientiza gestionarea documentației și pentru a reduce timpii de așteptare.
De asemenea, s-a discutat despre importanța arheologiei preventive în zonele cu potențial arheologic, subliniind necesitatea de a opri lucrările în cazul descoperirii vestigiilor.
