Între 2022 și 2024, sistemul bibliotecilor din România a suferit pierderi semnificative, înregistrând dispariția a 267 de biblioteci, majoritatea în zonele rurale.
Reducerea fondurilor guvernamentale afectează aproximativ 4.000 de bibliotecari, dintre care între 397 și 1.588 ar putea să își piardă locurile de muncă.
Conform datelor oficiale, salariile bibliotecarilor reprezintă doar 0,00048% din PIB-ul României, ceea ce sugerează un impact bugetar minim.
Bibliotecile rurale sunt cele mai afectate
În ultimii trei ani, una din zece biblioteci comunale a fost închisă. În multe localități, un singur bibliotecar asigură funcționarea bibliotecii, iar desființarea postului duce la închiderea acesteia. Numărul bibliotecilor comunale a scăzut de la 1.630 în 2022 la 1.484 în 2024.
Distribuția bibliotecilor pe tipuri și mediu
În 2024, structura bibliotecilor a fost următoarea:
- Total: 8.105
- Biblioteci naționale: 3
- Universitare: 89
- Specializate: 315
- Școlare: 5.940
- Publice: 1.758
- Județene: 41
- Municipale și orășenești: 233
- Comunale: 1.484
Personalul bibliotecilor
În 2024, în biblioteci activau 9.115 persoane, majoritatea fiind femei și personal specializat. Dintre acestea, 6.762 lucrau în mediul urban, iar 2.353 în mediul rural. Salariile totale ale bibliotecarilor au fost de 408.780.919 lei, excluzând bibliotecile școlare.
Investiții pentru modernizare și digitalizare
În ciuda reducerilor, unele județe au obținut fonduri europene pentru a transforma bibliotecile în hub-uri digitale:
- Bihor: 12,7 milioane lei
- Dolj: 11,5 milioane lei
- Maramureș: 12,3 milioane lei
- Brașov: 12,7 milioane lei
- Alte județe și comune: sume între 1,3 și 2,8 milioane lei
Concluzie
Reducerea personalului din biblioteci are un impact direct asupra accesului la cultură și educație în comunitățile mici, unde un singur bibliotecar este esențial pentru funcționarea instituției. Deși investițiile în digitalizare vizează modernizarea, ele nu pot compensa pierderile de personal din zona rurală.
