Telescopul Spațial James Webb a identificat o gaură neagră de dimensiuni impresionante, situată într-o galaxie cu un număr redus de stele. Această descoperire provoacă o revizuire a teoriilor tradiționale legate de formarea galaxiilor și evoluția Universului.
Conform estimărilor, gaura neagră are o masă de aproximativ 50 de milioane de ori mai mare decât cea a Soarelui și se află în galaxia Abell 2744-QSO1, observată la doar 700 de milioane de ani după Big Bang, într-o etapă extrem de timpurie a istoriei cosmice.
Descoperirea a surprins cercetătorii, deoarece, conform modelului convențional, găurile negre supermasive se dezvoltă treptat în galaxii bogate în stele, alimentate de gaz și resturi stelare pe parcursul unor miliarde de ani. În cazul QSO1, masa stelară este neobișnuit de redusă, ceea ce ridică întrebări cu privire la formarea rapidă a unei găuri negre atât de mari.
„Este un paradox, pentru că teoria tradițională spune că stelele se formează primele sau împreună cu găurile negre”, a declarat Boyuan Liu, cercetător postdoctoral la Universitatea din Cambridge, coautor al studiului.
Echipa de cercetare a reanalizat ipoteza găurilor negre primordiale, care sugerează că anumite găuri negre s-ar fi putut forma din fluctuații extreme de densitate apărute la scurt timp după Big Bang. Aceasta ar putea explica cum o gaură neagră masivă a putut să crească rapid fără a fi înconjurată de o galaxie obișnuită.
Folosind simulări computerizate complexe, cercetătorii au testat scenariul în care o gaură neagră primordială se dezvoltă rapid, în condițiile în care formarea stelelor din jur este restricționată. Modelele au reprodus masa observată a găurii negre și caracteristicile galaxiei Abell 2744-QSO1.
Deși rezultatele nu constituie o dovadă concludentă, ele sugerează că o origine primordială a găurii negre se aliniază cu observațiile actuale. Studiul, publicat pe platforma arXiv, deschide astfel ușa posibilității ca unele dintre cele mai vechi și masive găuri negre din Univers să fi apărut înaintea stelelor.
Astronomii așteaptă viitoarele observații cu Telescopul Spațial James Webb pentru a determina dacă QSO1 reprezintă un caz singular sau dovada unui mecanism cosmic necunoscut, care a influențat formarea Universului timpuriu într-un mod diferit de cel acceptat în prezent.
