O mamă din Sibiu, a cărei fiică a absolvit recent Colegiul Național Brukenthal, a decis să protesteze prin greva foamei la Ministerul Educației. Aceasta a dorit să atragă atenția asupra problemelor cu care se confruntă elevii din școlile cu predare în limbile minorităților, unde lipsa profesorilor calificați duce la predarea materiilor în limba română.
Într-un articol publicat de Edupedu.ro, semnat de Oana Rogojanu, se subliniază realitățile sistemului de învățământ românesc, care sunt adesea ignorate de autorități. Deși școlile funcționează oficial în regim de predare în limba maternă, elevii nu beneficiază de un parcurs educațional coerent. Aceștia sunt obligați să susțină proba de Bacalaureat la limba maternă, fără a fi instruiți în mod corespunzător.
„Profesorii care predau în limba română în aceste școli nu pot deveni titulari. De ce? Pentru că statutul oficial al unității impune ca titularizarea să se facă doar pentru cei care pot preda în limba germană. Or, în realitate, multe materii sunt predate în română, an după an tot mai multe, dar fără ca sistemul să le permită acestor cadre didactice să devină parte oficială a colectivului școlii. Sunt necesari, dar nu recunoscuți. Muncesc, dar nu pot deveni titulari”, a declarat Oana Rogojanu.
Problema este recunoscută la toate nivelurile: Ministerul Educației aprobă planurile de școlarizare, inspectoratele gestionează resursa umană, iar conducerea școlilor menține aparențele. Între documentele oficiale și realitatea din clasă există contradicții flagrante – planuri care declară predare exclusiv în germană, dar orare și fișe de încadrare ce reflectă predare în română.
Inspectoratul Școlar Județean Sibiu a confirmat lipsa profesorilor calificați într-un răspuns recent, însă ministerul nu ia măsuri pentru reorganizarea rețelei școlare. Astfel, elevii sunt supuși unui traseu educațional inadecvat, iar profesorii care predau în limba română rămân invizibili: muncesc fără dreptul la titularizare și fără recunoaștere oficială.
În loc să ofere soluții reale, cum ar fi organizarea de școli cu predare bilingvă sau concentrare în câteva centre performante, autoritățile preferă să întrețină o ficțiune birocratică, cu costuri educaționale și profesionale semnificative pentru toți cei implicați.
