Un dosar impresionant, cuprinzând peste o mie de pagini scrise în trei limbi, reflectă eforturile îndelungate ale locuitorilor din Rășinari pentru a-și apăra drepturile. Aceasta este povestea unui proces care a avut loc între Rășinari și Sibiul medieval, o dispută ce a durat mai bine de cinci decenii.
Dosarul procesului, demarat în 1735, este acum cercetat de Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române. Controversatul document, care a fost menționat și de istoricul Nicolae Iorga, detaliază conflictul dintre rășinăreni și autoritățile sibiene, o luptă care a fost marcată de acuzații reciproce și de disputele legate de autenticitatea documentelor istorice.
Părintele Nicolae Jianu, un cunoscut slujitor al bisericii din Rășinari, a transformat fosta reședință episcopală într-un muzeu, unde păstrează cu mândrie acest dosar. El relatează cum, în 1383, Rășinariul a devenit un sat liber, cu terenuri donate de voievodul Radu Vodă Negru către biserica „Sfânta Paraschiva”. De-a lungul timpului, însă, sașii din Sibiu au contestat aceste drepturi, impunând taxe și revendicând terenuri.
Întreaga situație a fost complicată, cu acuzații de fals din ambele părți, iar pierderile rășinărenilor au fost documentate în lucrările altor istorici. În cele din urmă, pe 5 februarie 1784, Guberniul Transilvan a emis o decizie favorabilă rășinărenilor, recunoscându-le statutul de „sat liber crăiesc”. Totuși, nu toate terenurile au fost restituite, iar comunitatea a suferit pierderi semnificative în urma conflictului.
Părintele Jianu subliniază importanța acestui proces în istoria locală, menționând că, după câștigarea cauzei, sătenii au decis să înalțe turnul bisericii în semn de recunoștință. Astăzi, Rășinariul rămâne un simbol al luptei pentru dreptate, cu rădăcini adânci în istoria județului Sibiu.
