Pe 5 august 2026, Senatul României a adoptat o nouă variantă a Legii Integrității, după ce a existat un intens schimb de opinii între partidele parlamentare. La vot au fost prezenți 121 de senatori, dintre care 104 au fost pentru, 8 împotrivă, 7 s-au abținut, iar 2 nu s-au prezentat. Unul dintre senatorii care a votat contra este Ruxandra Cibu Deaconu din Sibiu.
Distribuția voturilor pe partide indică un sprijin semnificativ pentru lege. PSD și PNL au votat în bloc, fiecare cu câte 34 și 22 de voturi pentru, în timp ce AUR a avut 25 de voturi pentru, 1 contra și 1 abținere. USR a avut 11 voturi pentru, dar și 6 împotrivă. De asemenea, PIR a înregistrat 2 voturi pentru și 4 abțineri, iar UDMR a avut 4 voturi pentru și 2 abțineri.
Se remarcă diviziunile interne în AUR și USR, unde anumiți senatori au votat împotrivă. La AUR, liderul de grup a fost singurul care nu a votat, iar la USR, mai mulți membri s-au opus legii. De asemenea, senatorii neafiliați au avut voturi mixte.
Un aspect important este că, deși PNL a votat pentru adoptarea legii, senatorul Vlad Varga a anunțat că partidul va contesta legea la Curtea Constituțională. Controversele din jurul legii se leagă de două amendamente care vizează pierderea mandatului în caz de condamnare și declararea averii.
Dacă legea nu va fi atacată la CCR, aceasta va fi trimisă președintelui pentru promulgare și va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Legea Integrității constituie un element esențial pentru accesarea fondurilor europene de peste 700 de milioane de euro.
