Academia Suedeză a anunțat pe 9 octombrie 2025, la Stockholm, câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură, distincția fiind acordată scriitorului maghiar László Krasznahorkai. Această recunoaștere a fost oferită pentru „o operă convingătoare și vizionară care, în contextul unei terori apocaliptice, reafirmă puterea artei”, conform declarației secretarului permanent, Mats Malm.
Krasznahorkai, născut în 1954 la Gyula, a debutat în literatura internațională cu romanul Sátántangó (1985), care prezintă o alegorie despre degradarea unei comunități din Ungaria postcomunistă. Stilul său, marcat de fraze lungi și monologuri intense, a fost comparat cu lucrările lui Franz Kafka, Thomas Bernhard și Samuel Beckett. Proza sa conturează lumi distopice, pline de personaje marginale, unde grotescul se împletește cu ironia și disperarea.
Scriitorul este de asemenea cunoscut pentru colaborările sale cu regizorul Béla Tarr, care au dus la ecranizări ale romanelor sale, precum Sátántangó și Melancolia rezistenței (Werckmeister Harmonies). Aceste filme sunt considerate repere ale cinematografiei est-europene moderne, fiind apreciate pentru ritmul hipnotic și atmosfera apocaliptică pe care o transmit.
Până la primirea Nobelului, Krasznahorkai a fost onorat cu Man Booker International Prize în 2015 și cu National Book Award for Translated Literature în 2019. Lucrările sale au fost traduse în peste 30 de limbi și sunt disponibile în România prin editura Curtea Veche.
Valoarea premiului Nobel pentru Literatură este de 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 950.000 de euro), iar ceremonia de decernare va avea loc pe 10 decembrie, la Stockholm. László Krasznahorkai îl succede pe sud-coreeanul Han Kang, distins în 2024 pentru romanul Vegetariana.
De la începuturile sale, în 1901, Nobelul pentru Literatură a fost acordat de 121 de ori, cu doar 18 femei printre laureați. Deși predominanța autorilor occidentali este vizibilă, Academia Suedeză depune eforturi pentru a corecta dezechilibrul geografic și de gen, mai ales după scandalul de corupție și hărțuire din 2018.
Krasznahorkai devine astfel primul scriitor maghiar laureat al Nobelului după Imre Kertész (2002). Criticul literar András Forgách a subliniat că autorul a „ridicat literatura maghiară la nivel universal, transformând dezordinea morală a secolului XX într-un poem al rezistenței interioare”.
Într-un interviu recent, Krasznahorkai afirma: „Trăim un sfârșit de epocă, poate asemănător cu prăbușirea Romei. Arta nu ne salvează, dar ne amintește că încă existăm.” Aceasta frază poate fi interpretată ca un manifest al scriitorului, într-o eră marcată de incertitudini și catastrofe.
