Fotografii din Sibiu își reevaluează metodele de lucru în contextul avansului tehnologic, în special al inteligenței artificiale (IA). Un exemplu recent este cererea unui mire de a modifica costumul unui invitat dintr-o fotografie, dorind să transforme un costum maro în unul negru. Fotograful Paul Popescu a refuzat această solicitare, subliniind importanța surprinderii momentelor autentice.
În industria fotografică, unii profesioniști folosesc IA pentru a economisi timp în procesul de editare, dar mențin controlul asupra selecției finale a imaginilor. Marius Iuliu Neamțu, un alt fotograf, explică cum IA îl ajută să prelucreze rapid anumite zone ale fotografiilor, dar nu îi înlocuiește munca. El subliniază că emoția dintr-o fotografie, cum ar fi un cadru în care subiectul are ochii închiși, nu poate fi apreciată de un algoritm.
Alți fotografi, precum Anca Nicolae și Alexandru Munteanu, aleg să nu folosească IA, preferând să își editeze personal imaginile pentru a menține un standard înalt de calitate. Alexandru, de exemplu, a început să fotografieze fără a apela la programe automate, dorind să ofere clienților săi o experiență autentică și personalizată.
Paul Popescu, care a reușit să scadă timpul de editare de la o lună la aproximativ opt ore, consideră că IA poate afecta dezvoltarea abilităților fotografilor. El argumentează că, fără exercițiu și experiență, calitatea muncii poate stagna.
Sebastian Marcovici, un fotograf de presă, abordează problema eticii în utilizarea IA, afirmând că fidelitatea față de realitate este crucială în fotojurnalism. El consideră că, deși IA poate fi utilă în alte domenii, în fotografia de presă trebuie menținut un standard ridicat de autenticitate.
În concluzie, discuțiile despre utilizarea inteligenței artificiale în fotografie evidențiază o divergență de opinii între profesioniști. Aceștia își aleg metodele de lucru în funcție de valorile personale, între acceptarea tehnologiei și dorința de a păstra autenticitatea momentului surprins.
