Criza apei devine tot mai acută la nivel global, iar Dunărea, unul dintre cele mai importante fluvii din Europa, se confruntă cu o situație alarmantă. În vara anului 2026, nivelul apei a atins valori extrem de scăzute, afectând grav ecosistemele și producția de energie în România.
Potrivit unui raport recent, anul 2025 a fost marcat de una dintre cele mai severe secete din ultimele decenii, cu resursele de apă dulce scăzând cu 42% față de normal. Această scădere include nu doar apele de suprafață, ci și cele subterane, lacurile și zăpada acumulată.
Studiul subliniază că doar o treime dintre râurile monitorizate pe glob au avut debite normale, iar 36% dintre bazinurile hidrografice au fost afectate de scăderi semnificative. În plus, ghețarii au pierdut 400 de miliarde de tone de masă în 2025, contribuind la creșterea nivelului mării.
Schimbările climatice generează fluctuații rapide între secetă extremă și precipitații abundente, complicând gestionarea resurselor de apă. În Europa de Est, inclusiv în România, debitele râurilor au fost sub valorile obișnuite, cu un impact direct asupra securității energetice.
Hidrologii au avertizat că Dunărea, esențială pentru răcirea reactoarelor nucleare, se confruntă cu un debit mult mai mic decât cel normal, ceea ce a condus la o criză energetică în România și Ungaria. Probleme similare au fost observate și în alte regiuni ale lumii, inclusiv America de Nord și Asia Centrală.
Organizația Meteorologică Mondială (OMM) face apel la măsuri urgente pentru a evita agravarea acestei crize, care amenință nu doar ecosistemele, ci și sănătatea publică și economia globală.
