În România, aproximativ 192.000 de pacienți au nevoie anual de îngrijiri paliative, însă doar 3.700 de paturi sunt disponibile la nivel național. Această discrepanță a dus la o criză acută în spitale, unde bolnavii rămân internați pe alte secții din lipsă de locuri.
În județul Arad, o secție cu 30 de paturi pentru îngrijiri paliative a fost afectată de un cutremur, iar redeschiderea ei într-o nouă locație este planificată pentru sfârșitul anului 2026. Între timp, spitalele din Baia Mare, Galați, Tulcea și Bistrița lucrează la amenajarea unor noi secții de paliative, dar problema rămâne gravă.
La Spitalul Județean de Urgență Sibiu, de exemplu, între 2025 și mijlocul anului 2026, au fost 1.000 de pacienți blocați pe secțiile de neurologie și oncologie. Datele arată că 437 de pacienți din neurologie și 241 din oncologie nu au putut fi transferați la îngrijiri paliative în 2025, iar în 2026 aceste cifre au fost de 223 și 120 respectiv.
Aceste cazuri au generat peste 4.500 de zile suplimentare de spitalizare în 2025 și 2.500 zile în primele șase luni din 2026. La nivel național, spitalele întâmpină dificultăți în a centraliza informațiile despre pacienții care rămân blocați din cauza lipsei locurilor la paliative.
La Spitalul Județean Galați, toate cele 10 paturi pentru îngrijiri paliative au fost ocupate constant, iar managerii spitalelor din alte orașe, precum Alba Iulia și Bacău, confirmă situații similare.
În acest context, secțiile de terapie intensivă devin locuri de așteptare pentru pacienții care necesită îngrijiri paliative. De exemplu, la Spitalul Județean din Târgoviște, 10% din paturile de terapie intensivă sunt ocupate de bolnavi oncologici care ar necesita tratamente paliative.
Problema sistemică a accesului insuficient la îngrijiri paliative afectează nu doar pacienții, ci și sistemul medical în ansamblu, generând o presiune suplimentară asupra resurselor deja limitate.
