Populația de cormorani din județul Sibiu a crescut dramatic, afectând grav atât mediul înconjurător, cât și activitățile de pescuit. Autoritățile locale solicită măsuri imediate, iar România a decis să se alăture altor nouă state europene în demersul de a permite vânătoarea acestor păsări pentru a controla efectele negative.
Zona râului Olt, în special, a devenit un loc de îngrijorare pentru pescari, care se confruntă cu pierderi semnificative. Iulian Cinduleț, un pescar și paznic de vânătoare din Cârțișoara, a subliniat că fauna piscicolă este amenințată zilnic de cormorani, care devin o problemă tot mai greu de gestionat.
„Până când vom privi neputincioși cum aceștia decimează peștele? Cormoranii nu sunt o specie pe cale de dispariție, dar provocările pe care le aduc sunt grave”, a declarat Cinduleț, adăugând că birocrația împiedică acțiunile necesare.
Romeo Stoicescu, directorul AJVPS Sibiu, a confirmat amploarea problemei, precizând că nu există zone neafectate. Cea mai mare colonie de cormorani se află între Glâmboaca și Colun, iar acest fenomen afectează și zonele protejate pentru reproducerea peștilor.
Păsările nu doar că reduc numărul peștilor, dar și distrug vegetația locală prin dejecțiile lor corozive. Această situație a dus la creșterea prețurilor la peștele din acvacultură, afectând economia locală. „Cumpărarea peștelui de acvacultură include și costurile generate de cormorani”, a explicat Stoicescu.
În ciuda statutului protejat al cormoranului mare, România a cerut recent Comisiei Europene să reevalueze acest statut, argumentând că vânătoarea ar putea fi o soluție viabilă pentru a restabili echilibrul ecologic. Estimările sugerează că pagubele cauzate de cormorani la nivel european depășesc 350 de milioane de euro anual, iar autoritățile cred că acțiunile imediate sunt esențiale pentru a preveni o criză mai profundă.
