Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a anunțat că a respins plângerile formulate de cinci magistrați români, inclusiv două foste judecătoare de la Tribunalul Sibiu, în legătură cu plata în rate a restanțelor salariale adjudecate în instanță.
Decizia, luată pe 13 octombrie de un complet de șapte judecători, a fost unanimă și este considerată definitivă. CEDO a catalogat cererile ca fiind „vădit neîntemeiate”, stabilind că neplata integrală a sumelor datorate nu a constituit o încălcare a dreptului la un proces echitabil sau a dreptului de proprietate, conform prevederilor convenției.
Curtea a explicat că eșalonarea plăților a fost o decizie luată de guverne prin acte legislative, începând din 2009, și a subliniat că, deși statul nu a achitat integral datoriile, această situație a fost generată de o criză economică excepțională. CEDO a menționat că, în cazul în care magistrații decid asupra propriilor salarii, pot apărea conflicte de interese, iar bugetul este o responsabilitate a Guvernului și Parlamentului, nu a instanțelor.
Fostele judecătoare Mirela Hancăș și Florica-Tanța Piroș au câștigat procese pentru sporuri și diferențe salariale, primind plăți în tranșe până în 2015, iar unele sume restante până în 2021. La momentul actual, CEDO a constatat că acestea au beneficiat deja de sume semnificative, veniturile lor depășind salariul mediu din România.
Decizia CEDO se referă strict la cei cinci reclamanți și nu anulează datoriile stabilite prin instanțele românești, ci confirmă legalitatea eșalonării plăților pentru toți angajații statului. În perioada 2006-2022, Ministerul Justiției a plătit magistraților peste 1,6 miliarde de euro, în comparație cu sumele mult mai mici achitate altor funcționari publici.
În concluzie, CEDO a decis că, în acest caz, eșalonarea plăților nu a încălcat convenția, iar statul român a avut motive legitime pentru a implementa aceste măsuri.
