Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef european, își încheie mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European, având un mesaj alarmant: instituția pe care o păstorește se confruntă cu riscuri severe de subfinanțare și presiuni externe.
Într-un interviu recent, Kövesi a subliniat că bugetul actual permite finanțarea a doar 180 de procurori din cei 230 necesari, ceea ce afectează capacitatea de a soluționa anchetele legate de frauda cu fonduri europene. Aceasta a evidențiat și întârzierile legislative și obstacolele birocratice care îngreunează activitatea procurorilor.
Kövesi a descris provocările întâmpinate cu instituțiile europene ca fiind asemănătoare cu cele dintr-un serial politic, afirmând: „La Bruxelles, nimeni nu te aude când țipi.” Aceasta a menționat că, fără resursele necesare, Parchetul European ar putea fi „distrus încet” în timp ce își îndeplinește misiunea.
Referindu-se la situația din Grecia și Polonia, Kövesi a subliniat că intimidările și întârzierile în reînnoirea mandatelor procurorilor europeni delegați pot compromite anchetele. Ea a afirmat că, în comparație cu România, unde respectarea legii este o normă, în alte state membre, lucrurile nu stau la fel.
De asemenea, procurorul-șef a respins acuzațiile că anchetele Parchetului European ar putea influența alegerile, subliniind că organizațiile criminale acționează transnațional și profită de discrepanțele dintre sistemele judiciare.
La finalul mandatului său, Kövesi a subliniat importanța protejării independenței Parchetului și a făcut apel la o revizuire a regulamentului EPPO, considerând că acest lucru va fi un test crucial pentru angajamentul Uniunii Europene față de justiția independentă.
În privința viitorului său, Kövesi a evitat să ofere detalii, afirmând că va lua o decizie după încheierea mandatului.
