Recent, o casă din Oaș a fost relocată la Cluj, stârnind un interes semnificativ datorită importanței sale istorice. Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a subliniat semnificația acestui proiect, afirmând că acest edificiu, ce provine din Cămârzana, județul Satu Mare, simbolizează recuperarea memoriei unei comunități evreiești care a contribuit la viața Transilvaniei.
Într-o postare dedicată, Ioan-Aurel Pop a apreciat inclusiunea casei în patrimoniul Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, unde va fi expusă ca prima casă evreiască din cadrul muzeului. El a afirmat că acest demers nu doar că salvează o construcție tradițională, ci și redă o parte esențială din istoria regională.
„Casa evreiască din Cămârzana reflectă o lume care a dispărut, dar care a fost plină de viață”, a notat președintele Academiei, evidențiind că, în ciuda discriminării și a tragediilor istorice, comunitatea evreiască din Transilvania a trăit în armonie alături de români, maghiari și alte grupuri etnice.
Pop a evocat exemple de solidaritate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, subliniind că, chiar și în vremuri dificile, au existat momente de bună înțelegere între comunități. De asemenea, a amintit de masacrul de la Moisei, care a lăsat o amprentă adâncă în istoria locală.
Casa, care a fost deținută inițial de familia Weinstein, a fost donată Muzeului Județean Satu Mare în anii ’80, însă nu a fost expusă corespunzător. Relocarea sa la un muzeu în aer liber a fost considerată o soluție ideală, asigurându-i conservarea și accesibilitatea pentru public.
Tudor Sălăgean, managerul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a menționat că operațiunea de demontare și transport a fost complexă, implicând patru camioane pentru transportul elementelor de mari dimensiuni. Prin amplasarea sa în Parcul Etnografic, casa va deveni un monument al memoriei și al dialogului cultural pentru toți vizitatorii.
