Comunitatea maghiară din Sălaj a sărbătorit, marți, la Zalău, bicentenarul nașterii lui Lajos Szikszai, o figură marcantă în dezvoltarea orașului și a întregului comitat în secolul al XIX-lea.
Evenimentul a fost organizat de UDMR Sălaj, EMKE și EME și a constat în depunerea unei coroane la mormântul său recent renovat, urmată de o conferință în care istorici și cercetători au discutat despre contribuțiile sale.
Subprefectul Dari Toma a descris acest moment ca fiind „emoționant”, subliniind importanța activităților lui Szikszai în stabilizarea administrației locale și în dezvoltarea unei societăți civile puternice.
Născut pe 25 noiembrie 1825 în Șamșud, într-o familie de nobili modesta, Szikszai a studiat la Colegiul reformat Wesselényi din Zalău, continuând cu dreptul la Cluj și limba germană la Sibiu. A fost ofițer în Revoluția de la 1848 și a devenit avocat în 1862, deschizându-și un cabinet la Zalău. A câștigat notorietate rapidă, îndeosebi printr-un proces important pentru familia Wesselényi.
Între 1875 și 1881, a fost deputat al circumscripției Zalău, iar ulterior, vicecomite al comitatului Sălaj, funcție pe care a exercitat-o timp de 14 ani, până la decesul său în 1897. Activitatea sa a fost esențială pentru modernizarea instituțiilor locale.
Printre realizările sale notabile se numără obținerea statutului de oraș reședință de comitat pentru Zalău în 1876, precum și construcția unor edificii emblematice, inclusiv palatul administrativ, clădirea Vigadó și primul spital public din oraș, deschis în 1894.
De asemenea, Szikszai a jucat un rol crucial în dezvoltarea culturală a zonei, fiind președinte al Asociației Muzeistice a comitatului Sălaj, unde a donat o colecție valoroasă de obiecte, contribuind astfel la înființarea muzeului local.
În timpul mandatului său, orașul a fost conectat la rețeaua feroviară, iar economia locală a prosperat prin inaugurarea primei fabrici de cărămidă. Memoria lui Szikszai rămâne vie prin clădirile și instituțiile pe care le-a lăsat în urmă.
„Această zi nu este doar o comemorare a trecutului, ci și o recunoaștere a valorilor pe care le-a slujit întreaga sa viață: devotament și spirit civic”, a concluzionat subprefectul Toma. La eveniment, un bilețel lăsat pe mormântul său, sub o candelă aprinsă, purta mesajul „veșnică recunoștință din partea comunității românești”.
