Curtea de Conturi a scos la lumină o serie de nereguli semnificative în gestionarea fondurilor publice de către Ministerul Muncii și instituțiile sale subordonate, în anul 2024. Printre problemele identificate se numără sporuri acordate fără bază legală, alocații plătite necorespunzător și indemnizații sociale ajunse la beneficiari cu salarii substanțiale.
Un raport de audit financiar, datat 5 octombrie 2026 și publicat pe 16 octombrie, a relevat deficiențe în modul în care au fost administrate fondurile. Verificările au inclus atât ministerul, cât și agențiile subordonate, precum Casa Națională de Pensii Publice și Inspecția Muncii.
Auditorii au descoperit discrepanțe financiare considerabile, printre care se numără sporuri de confidențialitate și mobilitate în valoare estimată de 6,36 milioane de lei, acordate fără respectarea legislației. De asemenea, au fost identificate erori de calcul în majorările salariale pentru angajații implicați în proiecte finanțate din fonduri europene, suma estimată fiind de 1,07 milioane de lei.
Problemele nu s-au limitat doar la salarii. Curtea de Conturi a semnalat indemnizații plătite nelegal pentru persoanele persecutate politic, în valoare de 5,53 milioane de lei. De asemenea, s-au descoperit erori în plățile pentru pensiile de serviciu ale magistraților, cu o valoare estimată de aproape 2,95 milioane de lei.
Un aspect îngrijorător al raportului se referă la plățile destinate persoanelor vulnerabile. Agențiile teritoriale au alocat alocații de stat pentru copii unor beneficiari care nu mai îndeplineau condițiile legale, cu o valoare totală estimată de 9,29 milioane de lei. De asemenea, stimulentele de inserție au fost plătite necorespunzător, evaluându-se la 10,21 milioane de lei.
Curtea de Conturi a identificat și situații în care indemnizațiile pentru persoanele cu handicap vizual grav au fost plătite necorespunzător, ridicând semne de întrebare asupra corectitudinii evaluărilor medicale și administrative.
În plus, raportul a arătat că 231.662 de tranzacții în 2024 au fost efectuate pentru beneficiari ai indemnizației sociale care aveau venituri salariale de până la 87.636 de lei lunar, totalizând 130,84 milioane de lei. Deși aceste sume nu indică automat o fraudă, ele subliniază necesitatea unor verificări mai riguroase.
Întrebarea care rămâne este cine va fi tras la răspundere pentru aceste nereguli și câți bani pot fi recuperați. În timp ce instituțiile competente trebuie să analizeze sumele acordate nelegal, raportul evidențiază și provocarea generală de a asigura o gestionare corectă a fondurilor publice, esențială pentru responsabilitatea față de contribuabili.
