Piscicultura din România se confruntă cu o provocare majoră din cauza populației crescânde de cormorani, în special a speciei cormoranul mare (Phalacrocorax carbo sinensis), care se hrănește exclusiv cu pește. Această problemă a fost semnalată printr-o petiție adresată Guvernului României, care a fost depusă în ianuarie 2026 de către Cosmin Bârlea, președintele Asociației Pescari pe Ape din Maramureș.
Petiția, bazată pe date științifice și estimări de expertiză, indică faptul că în România există între 140.000 și 150.000 de cormorani. Aceștia consumă între 800 de grame și un kilogram de pește pe zi, iar în perioada de reproducere, consumul poate crește până la 2-3 kilograme zilnic. Astfel, un singur cormoran poate consuma anual până la 730 de kilograme de pește, ceea ce se traduce printr-o pierdere națională de peste 100.000 de tone pe an, în contrast cu producția totală a pisciculturii românești, estimată la aproximativ 12.000 de tone.
Problemele nu se limitează doar la cantitatea de pește consumată. Prezența cormoranilor afectează grav fermele piscicole, contribuind la falimentul acestora, creșterea mortalității în rândul peștilor și perturbarea ecosistemelor acvatice. Aceste efecte au și consecințe economice, cum ar fi pierderea locurilor de muncă în zonele rurale și creșterea dependenței de importurile de pește.
Conform petiției, metodele neletale de protecție, precum plasele și sperietorile, au fost ineficiente, iar fără măsuri suplimentare, pierderile vor continua să crească. Din punct de vedere legal, vânătoarea cormoranului mare este interzisă în România, dar Directiva Păsări 2009/147/CE permite derogări în cazurile de pagube economice demonstrabile.
Inițiatorii petiției nu solicită exterminarea cormoranilor, ci un management responsabil, inclusiv un Plan Național de Management al Cormoranilor și măsuri de despăgubire pentru fermele afectate. Problema este prezentă și în județul Sălaj, unde impactul negativ al cormoranilor asupra fondului piscicol local a fost semnalat de specialiști.
