Astăzi, credincioșii ortodocși celebrează Sfânta Parascheva, un simbol al evlaviei și al credinței înaltă.
Originară din Epivat, un sat din Tracia, Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în apropierea Constantinopolului. La doar 10 ani, a fost inspirată de cuvintele Mântuitorului, care au determinat-o să se dedice ajutorării celor săraci și căutării unei vieți spirituale profunde.
Parascheva a călătorit în locuri sfinte și a petrecut timp în pustie, căutând să se apropie de Dumnezeu. În urma unei vieți pline de sacrificii, a trecut în neființă și a fost îngropată în mod modest. Moaștele sale au fost descoperite ulterior, rămânând nedescompuse și emanând un parfum plăcut, semn al sfințeniei.
Credincioșii au perceput acest fenomen ca pe o intervenție divină și au așezat trupul Sfintei în biserica Sfinții Apostoli din Kallicrateia, unde au avut loc numeroase vindecări miraculoase.
În 1521, moaștele au fost transferate la Constantinopol, iar în 1641, domnitorul Vasile Lupu le-a adus la Iași, unde sunt păstrate în Biserica Sfinții Trei Ierarhi.
În fiecare an, de ziua Sfintei Parascheva, Iașiul devine loc de pelerinaj pentru sute de mii de credincioși care vin să se roage la mormântul ei și să împărtășească experiențele lor spirituale.
Venerarea moaștelor este un aspect important al credinței, care necesită o înțelegere profundă a Bibliei. Credința transformă orice obiect sacru în purtător de har, iar sfinții nu trebuie să fie văzuți ca rivali ai lui Hristos, ci ca intercesori care ne îndrumă spre Dumnezeu.
Este esențial să ne apropiem de moaștele sfinților cu respect și nu cu idolatrie, recunoscându-le rolul de a ne conecta cu divinitatea. Această relație spirituală poate deschide uși către o viață mai împlinită și mai virtuoasă.
Fie ca exemplul Sfintei Parascheva să ne inspire să ne dedicăm și noi binelui și să ne îmbunătățim sufletul!
