Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat informații detaliate despre structura aparatului represiv al Securității la finalul regimului comunist, conform documentelor din 24 septembrie 1988. În județul Sălaj, au fost identificate 76 de cadre ale Securității, ceea ce plasează județul printre cele cu cele mai mici efective din țară.
La nivel național, în acea perioadă, Securitatea număra 14.629 de angajați, dintre care 8.760 făceau parte din aparatul central și trupele de Securitate, iar 5.869 erau angajați în structurile teritoriale, ce includeau cele 40 de județe și Securitatea Municipiului București. De asemenea, erau incluși aproximativ 1.200 de muncitori civili fără grad militar.
Inspectoratul Județean de Securitate Sălaj avea, conform datelor din 1988, 76 de cadre, repartizate între 20 de femei și 56 de bărbați. Această compunere plasează Sălajul în categoria județelor cu efective sub 95 de cadre în aparatul județean al Securității. Județe precum Bistrița-Năsăud, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Covasna, Vrancea, Harghita, Botoșani și Tulcea se aflau în aceeași situație.
În comparație cu alte județe, Sălajul avea un aparat de Securitate mai numeros decât Ialomița, dar mai mic decât Bistrița-Năsăud, care avea 82 de cadre. Un aspect demn de menționat este proporția femeilor în Securitate, care în Sălaj era de aproximativ 26,3%, mult mai mare decât media națională de 15,70%. La nivelul întregului Departament al Securității Statului (DSS), doar 22 de femei ocupau funcții de conducere în 1988.
În acea perioadă, DSS era organizat în trei componente principale: aparatul central de la București, Trupele de Securitate și structurile teritoriale, care asigurau controlul informativ în județe și municipiul București. Efectivele în diverse județe variate, Securitatea Municipiului București având 557 de cadre, comparativ cu județele cu efective reduse, precum Sălajul.
CNSAS subliniază că dimensiunea aparatelor județene era adaptată în funcție de importanța economică și strategică a fiecărei regiuni, astfel încât județele cu mari centre industriale sau obiective strategice aveau efective mult mai mari. Aceste date oferă o imagine clară asupra mecanismului represiv al regimului comunist, arătând că Sălajul avea un aparat de Securitate format din 76 de cadre, 20 dintre acestea fiind femei.
