Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a exprimat, miercuri, pe Digi 24, rezervele sale față de ideea unui salariu minim unic în România, menționând că condițiile economice variază semnificativ între diferitele regiuni ale țării. El a subliniat că această discuție ar putea fi percepută de mulți ca o tentativă de creștere a taxelor de protecție.
Conform directorului, Guvernul ar putea să implementeze o majorare a salariului minim în 2026, în conformitate cu directivele europene care solicită statelor membre să asigure venituri conforme cu costul vieții și productivitatea.
Năsulea a subliniat că aplicarea unui salariu minim pe un teritoriu vast ignoră diversitatea condițiilor economice. El a sugerat că un model similar celui din Germania, unde salariul minim este negociat la nivel de ramură și regiune, ar putea fi mai eficient.
Uniunea Europeană promovează această măsură, dar Năsulea avertizează că majorarea salariului minim, bazată pe o medie națională, ar putea duce la pierderi de locuri de muncă în regiunile defavorizate precum Vaslui și Mehedinți.
El a evidențiat că, în realitate, politicienii pot folosi această creștere pentru a da impresia că ajută populația săracă, ceea ce nu este întotdeauna adevărat. De asemenea, economistul a menționat că legislația românească actuală, care face dificilă munca part-time, contribuie la percepția salariului minim ca o „taxă de protecție”.
Într-o altă discuție, premierul Ilie Bolojan a elogiat contribuția sectorului privat la economia României, subliniind importanța impozitelor plătite de angajați pentru bugetul de stat. Această declarație a venit în contextul unui scandal între partenerii de guvernare privind majorarea salariului minim, o măsură susținută de social-democrați, care ar putea genera presiuni asupra angajatorilor.
Majorarea salariului minim ar putea aduce beneficii financiare de aproximativ 40 de lei pentru angajați, dar și provocări pentru angajatori, în special în contextul respectării directivei europene.
