Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a realizat o analiză detaliată a schimbărilor recente în preferințele politice ale românilor. Conform acesteia, contextul politic actual, marcat de plecarea Guvernului Bolojan și de posibilele alianțe, oferă indicii despre viitoarele alegeri din 2028. O constatare surprinzătoare este că jumătate din populație ar opta pentru un nou partid.
După moțiunea de cenzură care a dus la căderea guvernului pro-european, PNL a înregistrat o creștere de aproximativ 6 puncte procentuale, atingând 20-22% în mai 2026. Aceasta este o evoluție neobișnuită în circumstanțele actuale, însă, după o perioadă de guvernare interimară dificilă, susținerea electorală a PNL s-a erodat, revenind la nivelurile din aprilie 2026.
În contrast, PSD a experimentat o scădere de 3-4 puncte procentuale în urma moțiunii, dar s-a recuperat în perioada de opoziție, ajungând la 22-24% după preluarea guvernării. Aceasta sugerează o posibilitate de stabilizare, deși provocările economice rămân semnificative.
AUR a avut o susținere constantă, menținându-se între 38-40% în ultimele 18 luni, însă, în noiembrie 2026, a suferit o scădere la 34-35%, ceea ce sugerează o posibilă pierdere de votanți în favoarea PSD.
USR a pierdut aproximativ 3 puncte după moțiunea de cenzură, menținându-se la 9% în perioada de interimat, dar a reușit să recupereze până la 12-13% după formarea noului guvern.
O alianță între PNL și USR a obținut un sprijin de 32% în rândul alegătorilor mobilizați, ceea ce indică un potențial semnificativ pentru alegerile din 2028, cu condiția ca aceasta să fie percepută ca un proiect credibil.
Pe fondul acestor schimbări, jumătate din populația României s-a declarat deschisă la vot pentru un nou partid, dar provocările lansării unei astfel de formațiuni rămân considerabile.







