România se confruntă cu o problemă gravă, numită sărăcie energetică, caracterizată prin cheltuieli cu energia care depășesc 10% din venitul gospodăriilor. Această situație a apărut ca urmare a unor politici energetice deficitare, iar țara noastră înregistrează cele mai mari facturi la energie din Uniunea Europeană.
Sărăcia energetică nu este echivalentă cu lipsa totală de venituri, ci reprezintă o realitate în care, în timpul iernii, românii se îngrijorează mai mult de facturile la curent, gaze și lemne de foc decât de alimente sau ratele la bancă. Conform unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), energia a devenit o povară structurală în viața cotidiană a multor familii.
În Uniunea Europeană, estimările arată că între 17% și 22% dintre gospodării depășesc pragul de 10% din venituri cheltuite pentru energie, ceea ce afectează zeci de milioane de familii. În estul și sud-estul Europei, inclusiv în România, procentul este și mai alarmant, ajungând între 30% și 40% din gospodării. Aceasta se datorează veniturilor reduse, locuințelor slab izolate și sistemelor de încălzire ineficiente.
Comparativ, în sudul Europei, problemele sunt legate de calitatea locuințelor și volatilitatea prețurilor la electricitate, unde 20% - 25% dintre gospodării depășesc acest prag. În nordul și vestul Europei, însă, proporția este mai mică, între 5% și 10%, datorită veniturilor ridicate și eficienței energetice a clădirilor.
Uniunea Europeană monitorizează sărăcia energetică prin indicatori precum „incapacitatea de a menține locuința adecvată încălzită”, dar acest lucru nu surprinde întreaga situație. Pragul de 10% arată o sărăcie invizibilă a clasei medii inferioare, unde familiile sacrifică cheltuieli esențiale, precum hrană și sănătate, pentru a plăti facturile.
Criza energetică din perioada 2022-2023 a confirmat fragilitatea sistemului, iar fără schemele de plafonare și sprijin public, numărul gospodăriilor afectate ar fi fost și mai mare. Totuși, subvențiile nu reprezintă o soluție pe termen lung, ci doar o măsură temporară.
Problema sărăciei energetice este complexă și rezultă dintr-o combinație de factori: venituri reduse, locuințe ineficiente și dependență de combustibili volatili. În Europa Centrală și de Est, milioane de locuințe construite înainte de 1990 sunt extrem de ineficiente în ceea ce privește pierderile de căldură.
Pragul de 10% nu este doar o statistică; este un indicator al echității economice în Europa, relevând inegalitățile regionale. Rata riscului de sărăcie ar putea crește spre 23% - 25% în următorii ani, din cauza inflației persistente și stagnării economice.
În concluzie, sărăcia energetică generează nu doar efecte economice, dar și sociale, contribuind la polarizarea politică și la ascensiunea partidelor populiste. Această problemă devine tot mai complexă și necesită o abordare serioasă din partea Uniunii Europene.
