Luca Niculescu a obținut, pe 20 octombrie, votul de încredere din partea Parlamentului, devenind astfel prim-ministru al României, la 168 de zile după căderea guvernului condus de Ilie Bolojan. Această schimbare marchează o nouă etapă politică în contextul unei crize prelungite, iar Niculescu se confruntă cu o sarcină dificilă în gestionarea economiei țării.
Fostul premier Bolojan a afirmat că lasă în urmă o țară în redresare, susținând că guvernarea sa a fost caracterizată de transparență și onestitate. În realitate, datele economice sugerează o altă poveste: România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, o inflație alarmantă și o datorie publică de peste 60% din PIB. De asemenea, economia continuă să se confrunte cu recesiunea.
Într-o ultimă conferință de presă înainte de votul de învestire, Bolojan a declarat că a preluat un guvern într-o situație precară și că măsurile sale au avut ca scop redresarea economică. Printre acestea, creșterea TVA-ului a generat controverse, în special având în vedere angajamentele anterioare ale președintelui Nicușor Dan.
Indicatorii economici relevă că în primele șase luni ale anului 2025, deficitul bugetar era de 3,7% din PIB, dar s-a îmbunătățit la 2% în aceeași perioadă din 2026. Rata anuală a inflației a crescut de la 5,7% în iunie 2025 la 10,7% în aprilie 2026, înainte de a scădea ușor în lunile următoare.
De asemenea, PIB-ul a crescut cu doar 0,6% în 2025, urmat de o scădere semnificativă de 1,9% în ultimul trimestru al anului, iar în primele două trimestre din 2026, economia a stagnat. Astfel, Luca Niculescu va trebui să abordeze aceste provocări economice într-un timp scurt, pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor și investitorilor.
