Noul proiect al Legii salarizării propune o grilă care ar putea determina ca aproximativ o treime dintre angajații din sectorul public să primească salarii mai mici decât cele actuale. Deși aceștia nu vor suferi pierderi imediate, va fi introdus un mecanism de „diferență salarială tranzitorie”, care va menține venitul actual până când salariul rezultat din noua grilă va atinge același nivel.
Acest sistem ar putea face ca viitoarele creșteri salariale să fie mai mult teoretice, deoarece majorările ar acoperi inițial diferența dintre salariul calculat și cel încasat de angajați.
O altă modificare semnificativă a Legii salarizării include reducerea valorii de referință utilizate pentru calcularea salariilor, de la 4.100 de lei la 4.000 de lei. În timp ce unele categorii de angajați ar putea beneficia de creșteri salariale, demnitarii vor avea aplicarea integrală a coeficienților amânată până în 2031.
Formula de calcul a salariilor rămâne neschimbată, bazându-se pe 12 grade salariale, dar impactul scăderii valorii de referință se va resimți semnificativ în întreaga grilă. De exemplu, un salariu calculat pentru coeficientul maxim de 8,00 va scădea de la 32.800 de lei brut la 32.000 de lei brut.
La nivelul demnitarilor, președintele României va primi aproximativ 25.881 de lei brut, în scădere de la 26.528 de lei. De asemenea, un medic primar cu coeficient 4,00 va avea un salariu de 16.000 de lei brut, iar un profesor debutant va primi 7.600 de lei brut, cu 190 de lei mai puțin decât în varianta anterioară.
Astfel, modificarea valorii de referință, de doar 100 de lei, poate genera diferențe semnificative la nivel individual, având un impact cumulativ major asupra întregului sistem public, estimat în miliarde de lei.
