Laura Codruța Kovesi, prim procuror-șef al Parchetului European (EPPO), își încheie astăzi activitatea după șapte ani de conducere. În această perioadă, a supravegheat anchete care vizează fraude estimate la peste 67 de miliarde de euro, iar instituția a fost evaluată pozitiv de Comisia Europeană.
Într-un interviu înainte de finalizarea mandatului, Kovesi a subliniat riscurile la care este supusă independența și eficiența EPPO, inclusiv subfinanțarea și obstacolele birocratice.
Din 1 noiembrie, Kovesi va fi înlocuită de procurorul german Andrés Ritter, care va conduce instituția pentru un alt mandat de șapte ani. Kovesi a fost prima persoană care a ocupat această funcție, având anterior rolul de șef al Direcției Naționale Anticorupție din România.
EPPO, cu sediul în Luxemburg, a început activitatea operațională la 1 iunie 2021, având ca scop investigarea infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, inclusiv fraudele cu fonduri europene și corupția.
Conform unui raport publicat în septembrie, Comisia Europeană a observat o creștere semnificativă a activității EPPO, numărul anchetelor active crescând de la 515 în 2021 la 2025. Valoarea totală a prejudiciilor estimate în aceste anchete a ajuns la 67,27 miliarde de euro.
Kovesi a avertizat că, în ciuda realizărilor, viitorul EPPO este pus în pericol de finanțarea insuficientă și de presiunile externe. Ea a subliniat că independența instituției este crucială pentru succesul său, menționând că ar fi necesari 230 de procurori europeni, în timp ce bugetul acoperă doar 180.
Fosta șefă a DNA a criticat, de asemenea, atitudinea unor politicieni europeni față de anchetele penale, susținând că există o tendință de a considera că legea nu se aplică tuturor. În contextul anchetelor din Grecia, Kovesi a subliniat provocările cu care s-a confruntat EPPO și a menționat că anumite investigații pot fi întâmpinate cu rezistență din partea autorităților naționale.
În ciuda acestor dificultăți, Kovesi a declarat că EPPO a demonstrat capacitatea de a combate fraudele transfrontaliere și de a proteja bugetul Uniunii Europene. În final, ea a recunoscut că această funcție a fost cea mai dificilă din cariera sa, dar nu ar schimba nimic dacă ar trebui să o ia de la început.
În privința planurilor sale personale, Kovesi a preferat să rămână rezervată, afirmând că va discuta despre acestea după încheierea mandatului.
