Pe 22 septembrie 2025, la ora 21:19 (ora României), va avea loc echinocțiul de toamnă, semnificând începutul oficial al toamnei astronomice în emisfera nordică. După această dată, zilele vor deveni treptat mai scurte, iar nopțile mai lungi, până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie.
Echinocțiul se petrece de două ori pe an, iar primul are loc în jurul datei de 20 martie, când Soarele traversează ecuatorul ceresc, marcând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică.
La echinocțiul de toamnă, Soarele răsare exact la est și apune la vest, rezultând o durată aproape egală între zi și noapte în întreaga lume, cu excepția regiunilor polare. În Polul Nord, începe noaptea polară, în timp ce Polul Sud experimentează ziua polară, cu Soarele vizibil continuu.
Cuvântul „echinocțiu” provine din termenul latin „aequinoctium”, care se traduce prin „noapte egală”, referindu-se la momentul în care ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată. Fenomenul se produce atunci când axa Pământului nu este înclinată nici spre Soare, nici în direcția opusă.
Pe lângă semnificația sa astronomică, echinocțiul de toamnă are și conotații culturale. Este adesea asociat cu finalizarea sezonului agricol și cu obiceiuri de recunoștință pentru roadele obținute.
În ceea ce privește solstițiul de iarnă, acesta va avea loc pe 21 decembrie 2025, la ora 17:03 (ora României), marcând cea mai scurtă zi din an. La acest moment, Soarele va răsări cu 23° 27′ sud față de est, iar durata zilei va fi de aproximativ 8 ore și 50 minute.
În plus, România va trece la ora de iarnă în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025, când ceasurile vor fi date cu o oră înapoi, de la 04:00 la 03:00, conform regulilor Uniunii Europene.
