Într-o prezentare recentă, Alexandru Musteața, șeful Serviciului de Securitate și Informații, alături de Radu Cîșleanu, directorul Agenției de Informații Militare, au oferit o evaluare detaliată a depozitului de muniții de la Cobasna. Acesta este clasificat drept „cel mai mare depozit militar din Europa de Est” și conține informații esențiale referitoare la stocurile de muniții, infrastructura de depozitare, riscurile identificate și măsurile de gestionare necesare.
La summitul OSCE din 1999, Rusia s-a angajat să își retragă trupele și armamentul din regiunea transnistreană. Între 2001 și 2004, sub supravegherea OSCE, au fost evacuate sau distruse aproximativ 22.000 de tone de muniții. Însă, procesul de retragere a fost ulterior blocat de Rusia.
Evaluările recente arată că, din cele 20.000 de tone estimate anterior, în depozitele de la Cobasna au rămas aproximativ 14.000 de tone de muniții, majoritatea fiind învechite. Conform lui Cîșleanu, doar aproximativ 2.800 de tone sunt considerate muniții explozive, restul fiind formate din carcase metalice și componente inerte.
Munițiile sunt distribuite în 42 de depozite diferite, acoperind o suprafață de peste un kilometru pătrat, ceea ce reduce riscurile de detonare simultană. Cîșleanu a subliniat că riscul unei explozii majore este scăzut, iar incidentele probabile ar fi de natură localizată.
Depozitul din Cobasna, înființat în 1949, a acumulat muniții în urma retragerii trupelor sovietice din diverse țări. Acesta este păzit de un grup operativ al trupelor ruse și de militari locali, care susțin că îndeplinesc misiuni de menținere a păcii.
În cadrul Adunării Generale a ONU din 21 septembrie, președinta Maia Sandu a solicitat retragerea completă a trupelor ruse și distrugerea muniției din Cobasna, subliniind amenințările pe care le prezintă acestea pentru securitate și mediu.
