Siegfried Mureșan, propus recent ca premier de Nicușor Dan, a reușit să obțină doar 182 de voturi din cele 233 necesare pentru a fi învestit, nereușind astfel să treacă de votul de încredere în Parlament. Această situație a stârnit întrebări cu privire la pașii următori pe care președintele trebuie să-i facă.
După demiterea Guvernului Bolojan, Nicușor Dan a făcut mai multe nominalizări pentru funcția de premier. Prima alegere, europarlamentarul Eugen Tomac, a refuzat să se prezinte în fața Parlamentului, considerând că nu poate obține o majoritate.
A doua nominalizare, liberalul Veștea, a fost supusă votului, dar nu a reușit să strângă suficiente voturi, fiind respinsă de parlamentari.
În acest context, președintele a încercat recent să rezolve criza prin nominalizarea lui Siegfried Mureșan, însă nici acest candidat nu a reușit să obțină cele 233 de voturi necesare.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a explicat că președintele nu este obligat să dizolve Parlamentul după acest eșec. Conform Constituției, este vorba despre o opțiune, nu o obligație. Astfel, se poate continua cu nominalizări până când cineva reușește să strângă majoritatea necesară.
Petre Lăzăroiu, fost judecător la CCR, a susținut că Legea Supremă permite președintelui să nu dizolve Parlamentul și că este esențial ca acesta să demonstreze că a depus toate eforturile posibile pentru a forma un guvern. Declanșarea alegerilor anticipate ar însemna o întârziere semnificativă în formarea unui nou guvern, cu posibile consecințe negative pentru stabilitatea politică.
