În anii 1990, președintele american Bill Clinton a manifestat un interes real pentru integrarea Rusiei în alianța NATO, însă țările europene, în special Germania, s-au opus vehement acestei idei. Documentele recent desecretizate oferă o privire detaliată asupra acestui subiect complex și asupra viziunii cancelarului german Helmut Kohl.
Un summit important între Clinton și președintele rus Boris Elțîn a avut loc în septembrie 1994. În acest context, Clinton a menționat că nu exclude posibilitatea ca Rusia să devină membră a NATO, subliniind importanța colaborării pentru o Europă unită. Deși Elțîn a răspuns pozitiv, realitatea era că Rusia nu a fost niciodată acceptată în alianță.
Expansiunea NATO a continuat, Polonia, Cehia și Ungaria aderând în 1999, urmate de alte 11 națiuni europene. Această expansiune a dus la deteriorarea relațiilor dintre Rusia și Occident, iar sub conducerea lui Vladimir Putin, perspectiva aderării Rusiei la NATO pare acum imposibilă.
Documentele germane din 1994, care au fost analizate, includ corespondența dintre Clinton și Kohl, precum și discuții interne despre posibila integrare a Rusiei. Ambasadorul german Thomas Matussek a raportat că poziția oficială a SUA era favorabilă aderării Rusiei, dar acest plan s-a confruntat cu multe obstacole și scepticism din partea aliaților europeni.
Germania, prin vocea oficialilor săi, a exprimat temeri că integrarea Rusiei în NATO ar putea slăbi alianța și a avertizat că o astfel de mișcare ar putea transforma NATO într-o organizație ineficientă. Aceștia considerau că soldații occidentali ar putea fi nevoiți să apere Rusia în eventualitatea unui conflict cu China sau Mongolia.
În final, deși Clinton a vizat o colaborare mai strânsă, politica germană a fost să evite o provocare directă pentru Kremlin. Chiar și în fața întrebărilor din partea oficialilor ruși, răspunsurile au fost evazive, subliniind că NATO nu era pregătită pentru integrarea Rusiei în acel moment.
