Durata concediului de odihnă nu crește automat cu vechimea pentru toți angajații. Codul muncii stipulează o limită minimă la nivel național, dar numărul efectiv de zile de concediu depinde de contractul individual de muncă, de convențiile colective aplicabile sau de reglementările specifice pentru anumite categorii de angajați.
Astfel, fiecare salariat beneficiază de un concediu de odihnă anual plătit, indiferent de vechime sau tipul de muncă, conform Articolului 145 din Codul muncii, care prevede un minim de 20 de zile lucrătoare pe an. Nu există o regulă generală care să majoreze automat acest număr în funcție de anii lucrați, iar durata concediului este specificată în contractul individual de muncă.
În administrația publică, angajații cu o vechime de până la 10 ani beneficiază de 21 de zile de concediu, iar cei cu o vechime mai mare de 10 ani au dreptul la 25 de zile de concediu anual. Regiile autonome pot oferi între 18 și 25 de zile, în funcție de vechime.
Tinerii sub 18 ani au dreptul la 24 de zile de concediu, iar personalul din cercetare poate beneficia de un număr de zile de concediu care variază între 24 și 28 de zile, în funcție de vechime.
În cazul angajaților care lucrează cu normă parțială la mai multe unități, aceștia pot solicita concediu proporțional cu timpul lucrat. Totodată, cei care cumulează funcții au dreptul la concediu de odihnă plătit doar de la unitatea principală.
Vechimea în muncă se calculează în funcție de anii efectivi lucrați, iar salariații aflați în concediu medical sau fără plată pentru întregul an nu au dreptul la concediu de odihnă pentru acel an. Zilele de sărbătoare legale nu se scad din concediul anual, iar compensarea zilelor de concediu neefectuate este posibilă doar la încetarea contractului de muncă.
