Luni, premierul Ilie Bolojan a declarat că în acest an vor primi finanțare doar aproximativ o treime dintre proiectele din programul național Anghel Saligny, prioritizând acele inițiative aflate într-un stadiu avansat de realizare. Această decizie a generat critici din partea unor lideri ai Partidului Social Democrat (PSD), care au sugerat chiar posibilitatea de a ieși de la guvernare.
Reprezentanții PSD, alături de PNL, USR, UDMR și minorități, s-au reunit la Palatul Victoria pentru a discuta despre măsurile fiscale ce urmează să fie incluse într-un nou pachet. După ore de negocieri, Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a precizat că nu toate investițiile din program vor fi suspendate, ci vor fi evaluate fiecare în parte.
Grindeanu a subliniat importanța ca, în următoarele săptămâni, fiecare președinte de Consiliu Județean să colaboreze cu prefectul pentru a analiza stadiul proiectelor și a identifica modalitățile de finanțare, astfel încât să nu existe înghețări totale, ci doar amânări pentru cele aflate la început.
În ceea ce privește proiectele deja demarate, autoritățile locale ar putea avea limite în avansarea fondurilor, pentru a evita întârzierile în plățile către constructori. Pe de altă parte, inițiativele neîncepute ar putea fi suspendate temporar.
Ciprian Ciucu, prim-vicepreședintele PNL, a avertizat colegii să fie precauți, menționând că resursele bugetare rămân aceleași, iar prioritizarea va fi esențială. El a asigurat că proiectele nu vor fi oprite complet, ci doar amânate, iar finanțarea va continua și în anul următor.
Ilie Bolojan a explicat că, în acest an, statul va putea susține doar 35% dintre proiectele din program, în special cele având un procent semnificativ de realizare, cum ar fi cele din domeniul infrastructurii rutiere și al utilităților. Premierul a adăugat că majoritatea sumelor alocate pentru 2025 au fost deja utilizate.
În perioada următoare, coaliția va continua discuțiile legate de măsurile fiscale. PSD a venit cu propuneri de a limita transferul profitului multinaționalelor în afaceri externe și de a introduce impozite mai mari pe averi. Printre măsurile discutate se numără triplarea impozitului pe proprietățile de valoare mare și majorarea impozitelor pe dobânzile bancare.
De asemenea, s-ar putea propune creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, însoțită de stimulente financiare pentru cei care îndeplinesc deja condițiile de pensionare.
