Printre propunerile discutate se numără o posibilă creștere a TVA, o eventuală impozitare progresivă a salariilor ce depășesc 10.000 lei și o reducere cu 20% a structurilor administrative prin comasări și desființări. Acestea rămân, deocamdată, scenarii de lucru, iar deciziile finale vor fi luate la începutul săptămânii viitoare.
Cu un deficit în creștere, partidele care negociază formarea unui nou guvern caută soluții pentru a aduce la buget 40 de miliarde de lei. Până și intrarea la guvernare va fi decisă de măsurile economice propuse de PSD.
Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a declarat: „Toate scenariile sunt în continuare pe masă, de la premier PSD până la opțiunea de a merge în opoziție. Vom discuta aceste lucruri. Dacă vom depăși primul pas, cel legat de măsurile economice și de un acord pe aceste măsuri.”
Propuneri privind taxele și cheltuielile
Conform unor surse politice, printre propunerile partidelor se numără atât creșteri de taxe, cât și reduceri de cheltuieli în sectorul bugetar.
Deși președintele se opune măririi TVA, în acest moment există două scenarii. Primul, propus de USR și agreat de PNL și UDMR, se referă la egalizarea cotei la 19% pentru toate produsele și serviciile, păstrând cote diferențiate de 5% sau 9% doar pentru alimente, medicamente umane și lemne de foc.
Celălalt scenariu, propus de PSD, prevede o creștere la 21% a cotei, cu excepția alimentelor, medicamentelor, energiei și lemnelor.
PSD a propus, de asemenea, un impozit progresiv pentru salariile de peste 10.000 lei NET de 16% pe tot ce depășește această sumă până la 31 decembrie 2025, precum și o taxă de solidaritate pentru veniturile globale ce depășesc 2000 de euro. Reprezentanții PNL și USR nu au fost de acord cu aceste măsuri.
O altă măsură vizează pensiile. Propunerea PNL, susținută de USR, este ca pentru pensiile mai mari de 2.500 lei să se achite CASS de 10%, în timp ce PSD și UDMR propun ca contribuția la sănătate să fie aplicată pensiilor mai mari de 3.000 lei.
Grupul PSD a propus, de asemenea, o creștere a accizelor cu 20%, cu excepția carburanților, dar și impozite mai mari pentru jocurile de noroc, produsele de lux și câștigurile din criptomonede. PNL și USR s-au opus la unele dintre aceste majorări și au propus un impozit pe dividende de 16% și un impozit pe profit de 19%.
Sporuri și venituri speciale
În ceea ce privește sporurile și veniturile speciale, nu există un consens. De exemplu, USR a propus plafonarea sporurilor cumulate la 20–30% din salariul de bază și eliminarea unor sporuri pentru MAI, sistemul penitenciar și învățământ.
Negociatorii celor patru partide au stabilit că, în cazul aparatului bugetar, se vor face mai degrabă reorganizări pentru a reduce cheltuielile, înainte de a lua decizii privind concedierea angajaților.
Nicușor Dan, președintele României, a afirmat: „Va exista o discuție simultană cu discuția pe celelalte capitole de program, care urmează să fie finalizate luni. Așadar, va fi o discuție extinsă luni după-amiază pe întreg pachetul. Sunt foarte optimist că toate partidele cu care suntem în discuție vor dori să intre la guvernare.”
S-a discutat, de asemenea, despre proiectele de infrastructură. Cei din USR doresc ca toate proiectele cu execuție sub 10–20% să fie suspendate, iar restul să mai primească finanțare.
Cu alte cuvinte, decizia finală trebuie luată de ministerele mari, adică Transporturi, Dezvoltare și Ministerul Fondurilor Europene. Planurile mari de finanțare actuale, cum ar fi Programul Național de Investiții Anghel Saligny, nu vor fi anulate, ci se va discuta despre fiecare proiect în parte.
