Aproape trei sferturi dintre respondenți afirmă că, în mod cert, vor merge la vot.
„Intenția de vot cumulată pentru partidele ce ar putea forma majoritatea parlamentară (PSD, PNL, USR, UDMR) este de 50%, în timp ce restul partidelor parlamentare din opoziția probabilă acumulează un scor de aproximativ 44%”, subliniază Remus Ștefureac, directorul general al INSCOP Research.
Estimarea participării la votul pentru alegerile parlamentare
Pe o scară de la 1 la 10, unde 1 semnifică „sigur nu” vor merge la vot și 10 „sigur da”, 11,5% dintre români au ales 1, 0,3% au ales 2, 0,3% au ales 3, 0,5% au ales 4, 3,3% au ales 5, 0,6% au ales 6, 2% au ales 7, 2,3% indică 8, 3,2% indică 9, iar 74,2% au selectat 10. Un procent de 1,7% nu știe sau nu răspunde la această întrebare.
Preferințele de vot ale românilor
În raport cu totalul eșantionului, 32,2% dintre români ar vota cu AUR, 14,7% cu PSD, 13,5% cu PNL și 10,2% cu USR. UDMR ar primi votul a 3,8% din respondenți, SENS – 2,8%, POT – 2,7%, iar SOS România – 2,1%.
1,3% din totalul eșantionului își exprimă preferința pentru un independent, iar 1,1% pentru alt partid.
7,2% dintre respondenți afirmă că nu s-ar prezenta la vot, 6,3% că nu știu/nu s-au hotărât, iar 2,2% nu răspund.
Preferințele de vot în rândul celor hotărâți să voteze
Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar prezenta sau nu la vot (84,4% din totalul eșantionului), 38,1% dintre alegători ar vota cu AUR, 17,4% cu PSD, 16% cu PNL, iar 12,2% cu USR. UDMR ar primi votul a 4,5% dintre alegători, SENS – 3,3%, POT – 3,2%, iar SOS România – 2,5%. 1,5% dintre respondenți preferă un independent, iar 1,3% un alt partid.
În rândul celor care au exprimat preferința pentru un partid din listă și declară că s-ar prezenta sigur la vot (67,1% din totalul eșantionului), 38,3% dintre alegători ar vota cu AUR, 16,6% cu PNL, 15,2% cu PSD, iar 13,3% cu USR. UDMR ar primi votul a 4,7% dintre alegători, SENS – 4,1%, POT – 3,5%, iar SOS România – 1,8%. 1,5% dintre respondenți își exprimă preferința pentru alt partid, iar 1,1% pentru un independent.
„Dincolo de reprezentarea parlamentară, intenția de vot cumulată pentru partidele care ar putea forma majoritatea parlamentară (PSD, PNL, USR, UDMR) este de 50%, în timp ce restul partidelor parlamentare din opoziția probabilă adună un scor de aproximativ 44%. Partidele nereprezentate în Parlament adună 6%. AUR conduce detașat clasamentul intenției de vot, având un scor similar celui obținut de candidatul prezidențial George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale (38%). PSD și PNL își dispută al doilea loc cu scoruri sub 20%, PSD aflându-se în scădere, iar PNL într-o ușoară creștere, probabil datorită revenirii în fruntea formațiunii a lui Ilie Bolojan, un lider politic cu un nivel ridicat de încredere, alături de Nicușor Dan. USR nu pare să valorifice electoral asocierea cu președintele Nicușor Dan, având un scor similar celui obținut în alegeri, posibil și din cauza procentului relevant obținut de SENS, un partid neparlamentar (4%). POT și SOS au o intenție de vot semnificativ sub scorul obținut la alegerile parlamentare, având în vedere că candidatura lui George Simion a ajutat AUR să atragă o parte dintre susținătorii acestor partide”, afirmă Remus Ștefureac, director executiv al INSCOP Research.
Datele au fost colectate în perioada 26–30 mai 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), având un eșantion simplu, stratificat, de 1.150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±2,9%, la un grad de încredere de 95%.
