Revenirea Regelui Mihai în România, după revoluția din 1989, a fost marcată de refuzuri și obstacole din partea noului regim condus de Ion Iliescu. Deși monarhul și-a exprimat dorința de a vizita țara în aprilie 1990, a fost împiedicat să aterizeze pe aeroportul Otopeni și obligat să revină în Elveția.
În decembrie același an, încercarea sa de a vizita Curtea de Argeș a fost din nou frustrată, mașina sa fiind oprită de forțele de ordine. Deși Iliescu a afirmat ulterior că nu s-ar fi opus vizitei, faptele contrazic această afirmație.
Abia în 1992, cu ocazia sărbătorilor pascale, Regele a primit permisiunea de a intra în țară, dar sub condiția de a pleca rapid. A fost întâmpinat cu entuziasm de o mulțime de susținători, chiar dacă a respectat promisiunea de a rămâne doar trei zile.
În 1994, regele a fost din nou oprit la intrarea în România, iar autoritățile au încercat să-l declare persona non grata. Deși avea un pașaport britanic, i s-a refuzat accesul pe motiv că nu avea viză, în ciuda faptului că aceasta ar fi fost disponibilă la aeroport.
După o lungă perioadă de excludere, în 1996, Regele Mihai a recăpătat cetățenia română și a sărbătorit Crăciunul alături de familie în țară. Relația dintre el și Iliescu a suferit o transformare semnificativă în 2001, când fostul președinte a invitat monarhul la o expoziție la Muzeul Național de Artă.
În 2011, cu ocazia împlinirii a 90 de ani, Iliescu i-a adresat Regelui Mihai o scrisoare în care sublinia contribuția sa la istoria României. Totuși, la evenimentul din Parlament, regele a evitat să-i răspundă salutul, evidențiind complexitatea relației lor.
Regele Mihai a decedat în 2017, iar Ion Iliescu a publicat un necrolog, recunoscându-i contribuțiile la istoria României. Istoricul Cosmin Popa sugerează că relația lor a fost influențată mai mult de strategii de imagine decât de convingeri profunde.
