Liderul de la Cotroceni a evidențiat semnificația imnului național ca un simbol al hotărârii românilor de a se opune oricăror amenințări la adresa statului de drept și a libertăților câștigate.
În declarația sa, președintele a descris imnul României ca unul dintre cele mai importante simboluri naționale, cu rădăcini adânci în istoria țării, asociindu-l cu momente cruciale din dezvoltarea societății moderne. Versurile „Deșteaptă-te, române!” sunt văzute ca un apel la libertate și curaj, având rolul de a inspira generații în lupta pentru independență.
Nicușor Dan a adus un omagiu eroilor care au luptat pentru suveranitatea României, subliniind respectul și recunoștința față de sacrificiile acestora, care au făcut posibilă existența unei țări democratice.
Președintele a menționat continuitatea istorică a imnului, de la originile sale în secolul al XIX-lea până la evenimentele recente, inclusiv Revoluția din 1989, când imnul a devenit un simbol al eliberării de comunism.
În perioada postcomunistă, imnul a evoluat pentru a reflecta idealurile democratice și valorile euroatlantice ale României, încurajând românii să se mobilizeze împotriva oricăror derapaje.
În fața provocărilor contemporane, inclusiv instabilității din apropierea granițelor, președintele a subliniat rolul României în cadrul NATO și importanța securității europene. În acest context, versul „Acum ori niciodată” capătă o semnificație aparte, simbolizând apelul la solidaritate și responsabilitate.
În concluzie, Nicușor Dan a lansat un apel la unitate națională, subliniind necesitatea coeziunii în jurul valorilor naționale pentru a asigura un loc respectat pentru România pe scena internațională. Imnul este văzut ca „vocea unei națiuni” care a reușit să rămână unită în fața provocărilor istorice.
