În Franța, o zi de proteste a adus împreună profesori, mecanici de tren, farmacişti și personalul medical, care s-au alăturat grevelor organizate în întreaga țară. Adolescenții au blocat, de asemenea, zeci de licee, subliniind amploarea nemulțumirii sociale.
Protestatarii, împreună cu sindicatele, au cerut anularea planurilor fiscale promovate de guvern, o creștere a bugetului pentru serviciile publice, impozite mai mari pentru persoanele cu venituri mari și revizuirea unei reforme care necesită un număr mai mare de ani de muncă pentru a accesa pensia.
Sophie Binet, lidera sindicatului CGT, a declarat că „furia și determinarea sunt imense”, subliniind că bugetul ar trebui să fie decis de oamenii din stradă. CGT a estimat participarea la proteste la 1 milion de persoane, în timp ce autoritățile au evaluat numărul la aproximativ 500.000.
Deși au existat ciocniri în cadrul unor mitinguri, ministrul de interne a subliniat că majoritatea protestelor s-au desfășurat fără incidente violente. Noul prim-ministru, Sebastien Lecornu, a promis că va continua dialogul cu sindicatele și va lua în considerare cererile acestora în elaborarea bugetului pentru anul următor.
Protestele au avut un impact semnificativ asupra sistemului educațional și al transporturilor, cu o treime dintre profesori și numeroase trenuri regionale afectate. Poliția a mobilizat aproximativ 80.000 de agenți pentru a asigura ordinea, iar bilanțul final a indicat 309 arestări și 134 de rețineri, în urma unor incidente violente.
În urma protestelor, liderii sindicali s-au reunit pentru a discuta despre viitorul mișcării, subliniind că furia manifestanților este legitimă și că este esențial ca prim-ministrul să răspundă rapid revendicărilor lor. Deficitul bugetar al Franței, care a depășit semnificativ limita impusă de UE, adaugă o altă dimensiune presiunii asupra guvernului.
