Cinci confederații sindicale au solicitat Guvernului să renunțe la forma actuală a Legii salarizării pentru bugetari, argumentând că aceasta ar putea duce la pierderi de drepturi și la accentuarea disparităților salariale. Criticile se concentrează în special asupra valorii de referință și a plafonării sporurilor.
Organizațiile CNS Cartel ALFA, CNSLR-Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România, CNS Meridian și Blocul Național Sindical au formulat o solicitare comună pentru abandonarea proiectului actual și reanalizarea acestuia. Aceștia consideră că propunerea nu repară inechitățile din sectorul public și ar putea genera tratamente inegale pentru peste un milion de angajați.
Sindicatele subliniază că domeniile sănătății și educației sunt cele mai afectate, menționând că discuțiile recente nu au dus la ajustările necesare, iar noile grile de salarizare sunt sub așteptările stabilite în negocieri. În sectorul medical, se tem că veniturile mai mici și nesiguranța financiară ar putea agrava deficitul de personal.
Un alt punct de dispută este valoarea de referință, stabilită la 4.000 de lei, care urmează să intre în vigoare din 1 decembrie 2026. Aceasta este mai mică decât sumele prevăzute în versiuni anterioare ale proiectului. Sindicatele cer ca această valoare să fie corelată cu salariul minim brut și să fie actualizată anual, ținând cont de inflație și productivitate.
De asemenea, organizațiile sindicale contestă limita de 20% pentru sporuri, considerând că aplicarea uniformă a acestei reguli în toate domeniile ar putea afecta sectoare cu caracteristici speciale, cum ar fi sănătatea și asistența socială.
În ceea ce privește educația, proiectul prevede coeficienți mai mari pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar. De exemplu, consilierii școlari ar putea primi un spor de maximum 5%, iar plata pentru dirigenție ar fi calculată în funcție de numărul de elevi din clasă.
Cu toate acestea, sindicatele consideră că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a proteja puterea de cumpărare și nu soluționează inechitățile salariale. Acestea au avertizat că ar putea organiza proteste dacă legea va fi adoptată fără modificări semnificative.
Legea este, de asemenea, asociată cu un angajament financiar din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar neadoptarea sa ar putea afecta accesul la fonduri europene de peste 700 de milioane de euro, generând presiuni asupra Guvernului și Parlamentului pentru a găsi o soluție acceptabilă pentru toate părțile implicate.
