Anul școlar 2025-2026 va aduce modificări semnificative în sistemul educațional românesc, conform anunțurilor recente ale Ministerului Educației. Aceste măsuri includ o creștere a normei didactice cu 2-4 ore, o reorganizare a rețelei școlare și formarea unor clase mai numeroase, provocând îngrijorări în rândul cadrelor didactice și părinților.
Una dintre cele mai discutate măsuri este majorarea normei didactice. Marina Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, a subliniat că această creștere va implica nu doar ore suplimentare pentru profesori, ci și o creștere a numărului de elevi în clase, ceea ce va duce la o solicitare suplimentară din partea cadrelor didactice.
Reforma va include și comasarea unor unități de învățământ, ceea ce poate reduce diversitatea instituțiilor școlare și poate afecta calitatea educației. Criticii acestei măsuri, precum Iulian Cristache, fost președinte al Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, consideră că schimbările au fost implementate fără un studiu de impact adecvat, avertizând că rezultatul ar putea fi o „bulversare generală” a sistemului.
O problemă frecvent menționată este lipsa unei comunicări eficiente între autorități și profesori. Manea a subliniat că o comunicare mai bună ar putea facilita acceptarea reformelor de către cadrele didactice, în timp ce Cristache a subliniat necesitatea unui pachet complex de măsuri care să susțină întreaga reformă.
În rândul elevilor, voci precum Anamaria Năstase și Andrei Ștefan Puiu, de la Colegiul Național „Grigore Moisil”, au exprimat îngrijorări legate de impactul acestor schimbări asupra vieții lor școlare. Anamaria a subliniat necesitatea consultărilor reale cu elevii înainte de implementarea reformelor, în timp ce Andrei a atras atenția asupra programului deja încărcat al elevilor și a subliniat că mai multe ore nu garantează o educație de calitate.
Aceste discuții vin într-un moment în care Ministerul Educației promovează reforme menite să eficientizeze sistemul, dar criticii avertizează că schimbările ar putea afecta negativ calitatea educației. Elevii, deși adesea excluși din dialog, oferă perspective valoroase bazate pe experiențele lor zilnice.
Mesajul tinerilor este clar: reformele trebuie să fie un proces participativ, în care toate părțile implicate – profesori, părinți, elevi și autorități – contribuie la crearea unui sistem educațional mai bun.
