În România, o situație alarmantă afectează din ce în ce mai multe domenii economice. De exemplu, Gelu Panțoc, un agricultor din Buzău, a întâmpinat dificultăți în a găsi muncitori pentru strângerea recoltei. Deși a oferit un salariu atractiv de 150 de lei pe zi pentru 6 ore de muncă, doar jumătate dintre muncitorii care au acceptat oferta au rămas după prima zi.
Conform datelor recente ale Institutului Național de Statistică (INS), există aproximativ 31.000 de locuri de muncă vacante în România, în timp ce rata șomajului a crescut la 5,8%. Aceasta evidențiază un dezechilibru pe piața muncii, cauzat de o serie de factori, inclusiv deficitul cronic de forță de muncă și migrarea forțată a tinerilor.
Sectorul public este printre cele mai afectate, cu 21,5% din posturile vacante în domenii precum administrația publică, sănătate și educație. Numărul locurilor vacante include aproximativ 3.200 în administrația publică, 2.600 în sănătate și 1.000 în învățământ, dar lipsa candidaților calificați face ca multe dintre acestea să rămână neocupate.
De asemenea, multe locuri de muncă sunt situate departe de locuințele potențialilor angajați, ceea ce impune naveta, un inconvenient pentru cei care doresc să lucreze. În anumite județe, precum Ilfov și Dâmbovița, procentul navetiștilor este semnificativ, adesea asociat cu migrarea zilnică către București.
Problemele structurale din educație contribuie la acest deficit. Tinerii aleg adesea școli profesionale, dar abandonul școlar și promovabilitatea scăzută la BAC agravează situația. Testele PISA din 2022 au arătat că România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele funcționale ale elevilor.
Pe de altă parte, migrația a evoluat. Dacă anterior România exporta forță de muncă, acum atrage muncitori non-UE, dar aceștia sunt adesea necalificați și ocupă locuri de muncă în sectoare inferioare. Între timp, românii mai bine pregătiți continuă să caute oportunități în străinătate.
