România se îndreaptă spre o nouă provocare în ceea ce privește costurile energiei, într-un context în care prețurile au crescut cu aproape 60% față de anul precedent. Producția internă de energie este în scădere, iar aceasta ar putea crește riscurile pentru sistemul energetic național.
În primele cinci luni din 2026, producția de resurse energetice a scăzut cu 2,9% comparativ cu aceeași perioadă din 2025. De asemenea, resursele primare disponibile s-au redus cu 4,5%, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Deși INS nu preconizează o creștere automată a facturilor, tendința arată o diminuare a bazei energetice interne, ceea ce poate duce la o vulnerabilitate crescută în vremuri în care producția nu acoperă cererea.
Producția internă de energie a scăzut cu aproximativ 203.000 de tone echivalent petrol. În perioada 1 ianuarie - 31 mai 2026, resursele energetice primare s-au ridicat la 12,927 milioane de tone echivalent petrol, cu 609.500 de tone mai puțin față de anul anterior. Producția internă a atins 6,704 milioane de tone echivalent petrol, marcând o scădere de 202.800 de tone.
Importurile de energie nu au reușit să compenseze această scădere, totalizând 6,222 milioane de tone echivalent petrol, cu 6,1% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Sursele convenționale, cum ar fi termocentralele și centralele nucleare, au înregistrat, de asemenea, o reducere semnificativă a producției. Termocentralele au generat 6,683 miliarde kWh, cu 4,4% mai puțin decât în anul precedent, iar centralele nucleare au produs 4,037 miliarde kWh, o scădere de 12,3%.
Pe de altă parte, sursele de energie regenerabilă au adus o ușurare temporară. Producția hidrocentralelor a crescut cu 23,2% la 6,376 miliarde kWh, iar energia eoliană a ajuns la 3,018 miliarde kWh, cu o creștere semnificativă. Instalațiile fotovoltaice au înregistrat cea mai mare creștere, atingând 2,212 miliarde kWh.
În total, resursele energetice disponibile au ajuns la 29,207 miliarde kWh, cu 1,4% mai mult decât în 2025. Totuși, consumul final de energie electrică a scăzut cu 3,4%, iar în rândul populației, scăderea a fost de 11,3%.
România a exportat 6,473 miliarde kWh de energie electrică în primele cinci luni ale anului, cu aproape 750 de milioane kWh mai mult decât în 2025. Importurile, în schimb, au scăzut cu 11,8%.
Scăderea producției interne de energie poate avea un impact direct asupra facturilor, mai ales în perioade în care hidrocentralele și sursele regenerabile nu pot compensa cererea. Astfel, România ar putea fi nevoită să achiziționeze energie la prețuri mai mari de la import.
În concluzie, deși România beneficiază momentan de resurse suplimentare de energie electrică din surse regenerabile, scăderea producției interne reprezintă o amenințare serioasă care poate influența costurile energiei pe termen lung.
