Pierderea apei în blocuri a devenit un subiect de dispută frecventă între locatari și conducerea asociațiilor de proprietari. Aceasta se datorează, în principal, infrastructurii învechite și lipsei de investiții, care conduc la pierderi semnificative, ce sunt suportate de proprietari.
Facturile de apă includ, de regulă, și aceste pierderi, iar asociațiile sunt obligate să stabilească metode corecte de repartizare a costurilor între locatari. Legea 196/2018, care reglementează activitatea asociațiilor, nu mai precizează un mod specific de recuperare a pierderilor, lăsând această responsabilitate în seama Adunării Generale a proprietarilor.
Astfel, orice decizie referitoare la repartizarea pierderilor trebuie să fie aprobată prin vot în Adunarea Generală, iar comitetul executiv nu poate decide unilateral. Există mai multe metode de repartizare, inclusiv proporțional cu numărul de locatari, consumul individual sau egal pe apartament.
Costurile apei variază semnificativ în funcție de regiune, iar calculul final al facturii include atât consumul, cât și pierderile înregistrate de furnizor. De exemplu, în București, prețul apei este de aproximativ 5,68 lei per metru cub, în timp ce în Iași acesta poate ajunge la aproape 19 lei.
Proprietarii care nu respectă obligațiile de plată riscă penalități care pot ajunge la 0,2% pe zi, după o întârziere de 30 de zile. În plus, refuzul de a permite accesul în apartament pentru inspecții poate atrage amenzi de până la 3.000 de lei.
În cazul în care proprietarii consideră că sunt tratați nedrept, au dreptul să conteste aceste decizii în instanță. De asemenea, o nouă propunere legislativă prevede amenzi pentru tulburarea ordinii publice, extinzând sancțiunile și în mediul rural, ceea ce ar putea influența și mai mult viața de comunitate în blocurile de locuințe.
