O comisie specială, compusă din experți ai principalelor partide politice, s-a reunit marți la Palatul Cotroceni pentru a discuta un pachet de măsuri fiscale menite să stabilizeze bugetul, într-un context economic tensionat. Acest set de măsuri este extrem de drastic și ar putea avea un impact semnificativ asupra populației și mediului de afaceri.
Printre cele mai controversate propuneri se numără creșterea TVA cu 3%, susținută de PNL și USR, dar respinsă de PSD și UDMR. PSD a stabilit o linie roșie, afirmând că TVA nu va fi majorat pentru alimente și medicamente, esențiale pentru populația cu venituri reduse.
De asemenea, PNL și USR au propus eliminarea unei facilități fiscale importante: persoanele care obțin venituri din drepturi de autor și au și contract de muncă nu vor mai beneficia de scutirea actuală de la plata contribuțiilor sociale (CAS și CASS). În prezent, aceștia nu plătesc aceste contribuții pentru contractele de drepturi de autor, dar propunerea este ca aceștia să plătească în funcție de praguri de 6, 12 și 24 de salarii minime.
Un alt subiect intens dezbătut este majorarea accizelor la carburanți, o măsură care ar putea influența direct prețurile din economie și costul vieții. Deși discuțiile pe acest subiect nu au ajuns la un acord, opțiunea rămâne pe masa negocierilor.
În contrast, PSD a propus o majorare de 20% a taxelor pentru jocurile de noroc, precum și o creștere similară a accizelor pentru alcool și produse de lux. Aceste măsuri sunt considerate o alternativă la impozitarea consumului de bază și au mai multe șanse de a fi acceptate, inclusiv de UDMR.
Sursele politice indică faptul că discuțiile sunt încă în fază incipientă și nu s-a ajuns la un consens final asupra niciunei măsuri. Totuși, presiunile bugetare și nevoia de ajustare fiscală rapidă ar putea accelera adoptarea unor decizii în perioada următoare.
Alte măsuri de austeritate
Printre măsurile care vor fi discutate la Cotroceni se numără eliminarea indemnizației de hrană pentru demnitari, eliminarea sporului de antenă și a celui pentru doctorat, precum și reducerea numărului de vouchere de vacanță acordate angajaților din sectorul public.
Conform surselor citate, se analizează și indemnizația de hrană de 370 de lei pe care o primesc bugetarii, aceasta fiind propusă a fi acordată doar celor cu salarii de maxim 6.000 de lei, nu 8.000 de lei, ca până acum.
În ceea ce privește sporul de antenă, acesta ar putea fi limitat la 500 lei sau eliminat complet. De asemenea, se discută despre eliminarea sporului de doctorat, care este în prezent de 50% din salariul minim brut pe țară, pentru angajații care contribuie semnificativ în domeniu.
Au fost efectuate calcule referitoare la voucherele de vacanță. Deși valoarea lor a fost înjumătățită de la 1 ianuarie, acum se ia în considerare eliminarea acestora. De asemenea, se discută despre eliminarea celui de-al 13-lea salariu în cadrul companiilor de stat.
Sporul de 50% pe care îl primesc angajații care lucrează în proiecte cu fonduri europene ar putea fi acordat doar pentru maximum cinci persoane dintr-o instituție, iar dacă proiectele nu sunt finalizate la timp, acesta ar putea fi anulat complet. În plus, primele de Crăciun și de Paște în companiile de stat ar putea să nu mai depășească suma de 300 de lei.
O altă propunere vizează reducerea numărului de angajați din fiecare instituție cu 10%, iar la primării, scăderile ar putea ajunge până la 20%, în funcție de numărul de locuitori.
În privința investițiilor, se analizează posibilitatea de a muta proiectele de investiții finanțate de la buget pe fonduri europene. Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a anunțat mai multe măsuri menite să reducă deficitul bugetar, afirmând că partidul nu a discutat despre creșterea impozitului pe salarii, dar a subliniat dorința de a implica pensionarii cu pensii mari în contribuția la sistemul public de sănătate.
Discuțiile privind măsurile de austeritate au loc înainte de o evaluare a Comisiei Europene referitoare la progresele realizate de fiecare stat membru UE în vederea reducerii deficitului. Pe 4 iunie, Comisia va analiza progresele statelor membre în acest sens.
Guvernanții de la București se așteaptă ca România să fie sancționată, dar vor solicita o amânare pentru a putea instala un nou guvern care să își asume reforma fiscală la care statul s-a angajat.
Președintele Nicușor Dan a discutat marți despre această evaluare, subliniind că România se află într-un grup de țări cu deficit excesiv. „Este adevărat că avem cel mai mare deficit dintre țările cu deficit excesiv. Mâine va avea loc o întâlnire a miniștrilor de Finanțe din Comisia Europeană, unde se va discuta despre progresele fiecărei țări. La noi, se va afirma că nu am realizat nimic”, a declarat Dan, adăugând că va participa la o discuție telefonică cu Comisia Europeană.
